Parlamentul Republicii Moldova a adoptat ieri, 19 iunie, în lectura a doua, un proiect de lege care înăsprește combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Documentul transpune în legislația națională Directiva UE privind protejarea fondurilor europene prin mijloace de drept penal. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției și a fost votat de 57 de deputați.
Autorul proiectului de lege menționează, în nota de fundamentare, că „instituirea unui cadru normativ consolidat în partea ce ține de combaterea conduitei frauduloase cu impact asupra veniturilor, cheltuielilor și activelor ce formează bugetul general al Uniunii Europene reprezintă o verigă deosebit de importantă în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.
Astfel, a fost completat articolul din Codul penal care vizează mijloacele din fonduri externe. Mai exact, este stipulat în legislație că mijloacele alocate de Uniunea Europeană reprezintă atât bugetul UE, cât și bugetele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene, înființate în temeiul tratatelor, precum și bugetele gestionate sau monitorizate direct sau indirect de acestea.
La fel, a fost agravată răspunderea penală pentru utilizarea contrar destinației a mijloacelor din fondurile externe, a subvențiilor, a donațiilor, a ajutoarelor umanitare, a granturilor sau a creditelor. Astfel, potrivit unui amendament, utilizarea mijloacelor bănești în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial, dacă fapta nu constituie o sustragere, se va pedepsi cu până la trei ani de închisoare cu amendă de până la 200 000 de lei.
În cazul persoanelor juridice, pedeapsa va fi amendă de până la 250 000 de lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de trei ani.
Dacă această faptă este săvârșită în proporții deosebit de mari sau de o persoană publică, persoană cu funcție de răspundere sau de un funcționar internațional, sancțiunea va fi închisoare de la 3 la 6 ani cu amendă de până la 250 000 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
În cazul persoanelor juridice, sancțiunea va fi amendă de până la 300 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Totodată, dacă această faptă este săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari sau de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală sau în favoarea acestora, sancțiunea prevăzută este de amendă de până la 300 000 de lei sau cu închisoare de până la 10 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de la 4 la 7 ani.
Potrivit autoarei amendamentului, prevederea obligatorie a amenzii, alături de închisoare, asigură că infractorul este nu doar privat de libertate, ci și supus unei sancțiuni pecuniare, ceea ce contribuie direct la recuperarea prejudiciului și la eliminarea beneficiului economic al infracțiunii.
O altă prevedere se referă la incriminarea utilizării sau prezentării de declarații sau documente false, incomplete, neprezentarea cu bună știință a unor informații solicitate potrivit prevederilor legale, precum și utilizarea necorespunzătoare a unui beneficiu obținut în mod legal, dacă aceasta a avut ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii Europene sau ale bugetelor gestionate de UE.
Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
