Marine Le Pen și alți opt europarlamentari francezi au fost găsiți vinovați de deturnare de fonduri publice, într-un dosar cu un prejudiciu total de 2,9 milioane de euro. Mai mult, judecătorii parizieni au decis că Le Pen nu mai are voie să participe la alegeri, ceea ce înseamnă că politiciana nu va putea candida la prezidențialele din 2027. Este vorba despre scandalul asistenților parlamentari plătiți din bani europeni în timp ce lucrau de fapt pentru partidul Frontul Național din Franța.
Marine Le Pen a fost condamnată la patru ani de închisoare, din care doar doi cu executare, ceea ce înseamnă că va purta brățară electronică. Ea mai primit și o amendă de 100.000 de euro. Vicepreședintele partidului Adunarea Națională, Louis Aliot, a fost condamnat la 18 luni de închisoare, din care șase luni cu executare, și trei ani în care nu poate candida la nicio funcție.
Totodată, Partidul Adunarea Națională a fost condamnat la plata a 2 milioane de euro, din care un milion sub formă de amendă, iar un milion de euro vor rămâne în conturile statului, după ce au fost confiscați de la formațiunea politică în timpul anchetei, scrie Digi24.
Potrivit presei, Marine Le Pen, fostă candidată la președinția Franței, a fost acuzată că a angajat fictiv mai mulți asistenți europarlamentari. Aceștia, fiind plătiți de Parlamentul European, ar fi lucrat pentru Adunarea Națională, în loc să îndeplinească sarcini legate de activitatea parlamentară europeană. Pe lângă suspiciunile de angajare fictivă, Marine Le Pen este suspectată că s-a aflat în centrul unui „sistem de deturnare” a fondurilor UE. Acest mecanism urmărea „economisirea” banilor pentru partidul Adunarea Națională. În calitate de președintă a partidului, Marine Le Pen ar fi jucat un „rol central” în acest sistem și ar fi permis apropiaților săi să se îmbogățească din fonduri europene, potrivit rechizitoriului procurorului. Ancheta a scos la iveală o serie de mărturii și documente compromițătoare pentru partidul de extremă dreapta. Printre acestea se numără o scrisoare trimisă de Wallerand de Saint-Just lui Marine Le Pen în iunie 2014. Într-o perioadă în care partidul era puternic îndatorat, trezorierul formațiunii politice a scris: „Vom ieși din această situație doar dacă vom face economii semnificative cu ajutorul Parlamentului European”.
Amintim că, Marine Le Pen era dată pe primul loc pentru viitorul scrutin prezidenţial, cu 34%-37% din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj publicat duminică. Însă aceasta nu garantează neapărat succesul final, pentru că ea mai eşuase în 2017, apoi în 2022 în turul al doilea în faţa actualului preşedinte Emmanuel Macron, care nu mai poate candida din nou.
