Comisia Europeană a refuzat să acorde derogare temporară de la obligația de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia pe gaze naturale, respectiv cea pe cărbune, care ar urma să fie exportată în Republica Moldova de către producătorii români OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia, derogare solicitată recent de autoritățile de la București și Chișinău, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro.
″Am discutat cu comisarul european pentru Mediu, Directoratul General pentru Acțiune Climatică nu este favorabil acestei soluții. A mai fost solicitată și de Polonia, iar argumentul (pentru refuz – n.r.), pe care mi-e greu să-l combat, este că astfel s-ar crea un precedent la nivel european, în care se pot invoca anumite circumstanțe pentru a se face derogări de la plata acestor certificate. În acest caz, am cerut totuși să vedem care sunt alternativele și înțeleg și de la domnul prim-ministru (al Republicii Moldova, Dorin – n.r.) Recean, și de la colegii de la Reprezentanța Permanentă a României de la Bruxelles, și din ceea ce mi-au spus comisarii pe Energie și Mediu, că există posibilitatea sprijinului pentru Republica Moldova, un sprijin financiar direct din partea Directoratului General pentru Energie, eventual și a altor actori internaționali. Ați văzut probabil și poziția statelor din nordul Europei, care sunt dispuse să ajute. Astfel, nu se creează un precedent, dar există posibilitatea sprijinirii Republicii Moldova″, a spus Burduja.
El a adăugat că l-a bucurat faptul că, astăzi, traderul de stat din Republica Moldova, Energocom, a semnat un contract de achiziție de energie electrică pe 21 de zile (perioada 10 – 31 ianuarie), pentru o cantitate de 30 MW în bandă, cu producătorul român OMV Petrom, proprietarul și operatorul centralei pe gaze de la Brazi.
Energocom a precizat că, deși nu poate fi ″divulgat″, ca urmare a condițiilor contractuale, prețul ″este mai mic decât ofertele existente pe piață″.
Legislația românească stipulează că ″În cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile (…)″, la prețul reglementat de 400 lei/MWh, ″(…) la care se adaugă costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, după caz″, pentru acoperirea necesarului de consum al consumatorilor finali de peste Prut.
În Republica Moldova funcționează un sistem de compensare parțială de la bugetul de stat, prin subvenții, a scumpirilor la energie, gaze și agent termic pentru clienții finali. Compensațiile sunt acordate din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, finanțat din bugetul de stat, cu susținerea Uniunii Europene și a altor parteneri de dezvoltare. De asemenea, de la debutul crizei energetice provocate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Chișinăul a beneficiat de sprijin financiar de la SUA și UE și pentru achiziții angro de gaze naturale și energie electrică.
