Guvernul va iniția o nouă rundă de consultări asupra pachetului legislativ privind reforma administrației publice locale, care va prevedea un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării. Dacă populația unei unități administrativ-teritoriale va scădea sub acest nivel, autoritățile locale vor trebui să inițieze un proces de amalgamare, preferința Executivului fiind pentru asocierea voluntară. Declarațiile au fost făcute astăzi de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, scrie moldpres.
Potrivit oficialului, documentele aferente reformei, inclusiv nota informativă, sunt publice, iar autoritățile vor organiza consultări cu aleșii locali, toate fracțiunile parlamentare, partidele extraparlamentare, societatea civilă, organizațiile reprezentative ale administrației publice locale și cetățenii.
„Vrem să ne asigurăm că acest efort complex, dar foarte important și relevant, este un efort comun, care, în măsura posibilităților, include opiniile tuturor celor vizați”, a declarat Alexei Buzu.
Pachetul legislativ va include modificări privind organizarea administrativ-teritorială a țării, constituirea a trei regiuni, statutul municipiului Taraclia, precum și crearea unor primării mai puține, dar mai consolidate. De asemenea, sunt prevăzute noi competențe pentru regiuni și modificări ale cadrului legislativ privind administrația publică locală.
Alexei Buzu a precizat că autoritățile intenționează să introducă în legislație un criteriu minim de 3.000 de locuitori pentru primării. În cazul în care, după alegerile locale din 2027, numărul populației unei primării va scădea sub acest prag, administrația respectivă va trebui să opteze pentru un proces de amalgamare în cadrul ciclului electoral respectiv.
„Preferința noastră este amalgamarea voluntară. Asta înseamnă că, până la următoarele alegeri, aleșii locali pot căuta soluții pentru amalgamarea voluntară. Dacă nu, Guvernul va administra procesul de amalgamare normativă, ca să ne asigurăm că, de acum încolo, în nicio primărie din Republica Moldova numărul de cetățeni nu va cădea sub acest prag minim”, a afirmat oficialul.
Potrivit lui Buzu, criteriul urmărește să asigure o capacitate administrativă suficientă pentru prestarea serviciilor publice, susținerea proiectelor de dezvoltare și acoperirea nevoilor de bază ale populației.
Secretarul general al Guvernului a menționat că, în prezent, populația medie a unei primării din Republica Moldova este de aproximativ 6.700 de locuitori. Există însă localități în care numărul populației este de 3.600–3.800 de persoane, în timp ce alte primării au reușit să-și dubleze numărul de locuitori.
„Cetățenii noștri nu trebuie să fie prizonierii unei construcţii administrative slabe, fără capacitate. Chiar dacă acolo sunt primari, aleși locali și funcționari publici dedicați, foarte profesioniști, care țin la acea localitate, dacă baza fiscală este redusă și nu au venituri proprii, nu au capacitatea să mențină serviciile și să se dezvolte”, a explicat Buzu.
Oficialul a afirmat că datele analizate de autorități arată o scădere cu aproximativ o treime a numărului de locuitori din primăriile mici, în paralel cu o creștere a populației în primăriile cu peste 10.000 de locuitori.
„Asta înseamnă că o parte dintre cetățenii noștri nu pleacă în afara țării, dar pleacă acolo unde există mai multe oportunități, servicii bune și un loc de muncă”, a spus secretarul general al Guvernului.
În opinia sa, dezvoltarea economică și crearea unor oportunități în localități ar putea contribui la diminuarea presiunii migraționiste, în timp ce reorganizarea administrației publice locale ar urma să ofere primăriilor capacități mai mari pentru dezvoltare.
Referindu-se la riscul ca locuitorii satelor mici să fie nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a beneficia de servicii, Alexei Buzu a afirmat că reforma trebuie să fie însoțită de măsuri care să mențină accesul cetățenilor la servicii publice și administrative.
El a amintit că, în perioada în care a deținut funcția de ministru al Muncii și Protecției Sociale, a fost extins serviciul de îngrijire socială la domiciliu, prin care lucrătorii sociali îi ajută pe vârstnicii și persoanele imobilizate să beneficieze de sprijin, inclusiv prin efectuarea cumpărăturilor.
În ceea ce privește infrastructura locală, oficialul a menționat că primăriile consolidate ar urma să aibă capacități mai mari pentru dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare, extinderea iluminatului public și modernizarea drumurilor.
Pentru serviciile administrative, autoritățile prevăd instituirea unor centre unificate de prestare a serviciilor, la care cetățenii să se poată adresa pentru a obține acte și autorizații. Totodată, în localități ar urma să existe reprezentanți ai primarului, care să asigure legătura dintre cetățeni și noua primărie.
„Toate aceste aspecte le-am prevăzut. (...) Trebuie să ne asigurăm că administrația publică centrală vede și înțelege care sunt nevoile cetățenilor și lucrează pentru a fi aproape de ei”, a declarat Alexei Buzu.
Secretarul general al Guvernului a respins interpretările, potrivit cărora, organizarea Republicii Moldova în trei regiuni ar garanta automat accesul la mai multe fonduri europene pentru dezvoltare regională.
Conform acestuia, politicile de dezvoltare regională și de coeziune ale Uniunii Europene sunt complexe, iar alocarea finanțărilor nu depinde exclusiv de numărul de regiuni sau de încadrarea acestora în anumite categorii statistice.
„Indiferent de câte regiuni are Republica Moldova, cel mai important contează capacitatea administrativă, portofoliul de proiecte, cât de rapid putem să maturizăm proiectarea, documentațiile tehnice și să avem echipe capabile să implementeze și să administreze un proces extrem de complicat”, a afirmat Buzu.
Acesta a subliniat că simpla încadrare a unor regiuni într-o anumită nomenclatură statistică nu garantează automat mai multe fonduri pentru dezvoltarea regională.
Reforma administrației publice locale face parte din procesul de reorganizare a administrației ţării și urmărește consolidarea capacităților primăriilor, astfel încât acestea să poată gestiona mai eficient serviciile publice și proiectele de dezvoltare locală.
