Pe 3 decembrie 2025, Republica Moldova a semnat la Strasbourg Convenția Consiliului Europei privind protecția mediului prin dreptul penal. Tratatul oferă țărilor o bază legală clară pentru a acționa împotriva infracțiunilor de mediu, inclusiv a celor care depășesc granițele naționale, fiind un instrument internațional esențial pentru consolidarea măsurilor juridice în domeniul protecției mediului. În continuare vom încerca să analizăm cât de important este acest tratat și de ce țara noastră l-a semnat.
Ambasadoarea Republicii Moldova la Strasbourg, Daniela Cujbă, a susținut un discurs în deschiderea ceremoniei în calitate de președintă a delegaților la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, subliniind angajamentul ferm al Republicii Moldova pentru protecția mediului și implementarea standardelor internaționale în domeniu.
Alături de Moldova, și Portugalia, precum și Uniunea Europeană, au semnat documentul. Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a lansat un apel ferm către toate statele membre să adere la tratat: „Trebuie să accelerăm eforturile noastre colective pentru a proteja mediul și a combate infracțiunile ecologice care ne amenință viitorul”.
Instrumentul reprezintă un cadru juridic modern pentru sancționarea penală a infracțiunilor de mediu și pentru întărirea protecției ecosistemelor în Europa, reafirmând angajamentul comunității internaționale față de dezvoltarea durabilă și protecția mediului.
Convenția face parte din eforturile cuprinzătoare depuse de Consiliul Europei în domeniul mediului, așa cum sunt prevăzute în special în Strategia sa privind mediul, și reflectă un răspuns colectiv la „tripla criză planetară” reprezentată de schimbările climatice, poluare și pierderea biodiversității. Acest nou tratat se concentrează pe dimensiunile penale ale daunelor aduse mediului și stabilește un cadru juridic solid pentru combaterea infracțiunilor grave împotriva mediului care, uneori, au rămas nepedepsite sau insuficient urmărite penal.
Elaborat de statele membre ale Consiliului Europei, alături de contribuții din partea Sfântului Scaun, a Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a INTERPOL, precum și a societății civile, acest nou tratat transmite un mesaj puternic: distrugerea mediului nu este doar un eșec politic, ci poate constitui și o infracțiune, necesitând instrumente juridice solide și cooperare internațională. Semnarea de către Uniunea Europeană confirmă sprijinul UE pentru obiectivele convenției.
Convenția stabilește o gamă largă de infracțiuni legate de mediu și permite statelor să urmărească penal comportamentele intenționate care au ca rezultat dezastre ecologice echivalente cu ecocidul. Prevederile privind răspunderea corporativă, sancțiunile și crima organizată reflectă natura evolutivă a infracțiunilor legate de mediu și legăturile acestora cu rețelele criminale transnaționale. Convenția include un mecanism de monitorizare a implementării și a responsabilității.
Principalele infracțiuni incluse în Convenția Consiliului Europei
Convenția are 58 de articole, împărțite în capitole și secțiuni pentru a asigura o claritate și o lizibilitate optimă. Dreptul penal substanțial (26 de articole) stabilește infracțiuni, inclusiv, dar fără a se limita la:
- Poluare ilegală (substanțe chimice, materiale radioactive, mercur, substanțe care epuizează stratul de ozon, gaze fluorurate cu efect de seră);
- Gestionarea ilegală a deșeurilor periculoase;
- Exploatarea sau închiderea ilegală a instalațiilor legate de activități sau substanțe periculoase;
- Reciclarea ilegală a navelor și deversările de substanțe poluante provenite de la nave;
- Minerit ilegal;
- Comerțul cu lemn recoltat ilegal;
- Distrugerea sau comerțul ilegal cu faună sau floră sălbatică;
- Deteriorarea ilegală a habitatelor protejate.
Totodată, în Convenție a fost introdusă infracțiunea gravă/ecocidul: „infracțiunea deosebit de gravă”, care cuprinde comportamentul ilegal intenționat ce ar putea duce la rezultate grave – de exemplu, poluare pe scară largă, accidente industriale majore sau incendii forestiere de amploare. Astfel de infracțiuni pot fi comparabile cu „ecocidul”, deja prezent în legislația unor state și discutat în forurile internaționale.
Ce înseamnă semnarea tratatului pentru Republica Moldova
Pentru Republica Moldova, semnarea Convenției ar putea presupune, pe termen mediu și lung, necesitatea ajustării cadrului legislativ național în domeniul protecției mediului și al dreptului penal, astfel încât acesta să fie aliniat la noile standarde stabilite de Consiliul Europei. În special, ar putea fi vizată revizuirea definițiilor infracțiunilor de mediu, a regimului sancțiunilor și a mecanismelor de tragere la răspundere penală, inclusiv în cazul persoanelor juridice.
De asemenea, implementarea prevederilor convenției ar putea contribui la consolidarea capacităților instituționale ale autorităților responsabile de prevenirea, investigarea și sancționarea infracțiunilor de mediu. Aceasta ar putea implica o cooperare mai strânsă între organele de aplicare a legii, instituțiile de mediu și partenerii internaționali, precum și schimbul de informații în cazurile cu dimensiune transfrontalieră.
Totodată, aderarea la acest instrument juridic ar putea sprijini Republica Moldova în procesul de aliniere la standardele europene în domeniul protecției mediului, un obiectiv relevant în contextul parcursului său european. Convenția ar putea oferi un cadru suplimentar pentru prevenirea daunelor grave aduse mediului și pentru descurajarea activităților ilegale care afectează ecosistemele, sănătatea publică și dezvoltarea durabilă.
Următorul pas după semnarea Convenției îl constituie procesul de ratificare la nivel național, care presupune examinarea documentului de către autoritățile competente și adoptarea unei decizii oficiale de către Parlamentul Republicii Moldova. Odată ratificată, Convenția va deveni obligatorie pentru stat, fiind necesară transpunerea prevederilor sale în legislația internă.
În acest context, ar putea urma modificări legislative și ajustări ale politicilor publice relevante, menite să asigure aplicarea efectivă a noilor norme. Implementarea va fi monitorizată prin mecanismul prevăzut de Convenție, care urmărește respectarea angajamentelor asumate de statele părți și eficiența măsurilor adoptate.
Astfel, semnarea acestui tratat marchează începutul unui proces mai amplu de consolidare a protecției mediului prin instrumente juridice penale, proces în care Republica Moldova va trebui să își confirme angajamentele prin acțiuni concrete la nivel național.
