Astăzi se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori care a unit românii de pe cele două maluri ale Prutului. În 1990, după aproape jumătate de secol de înstrăinare, frontiera româno-sovietică putea fi traversată fără acte. La eveniment au participat 1,2 milioane de oameni care în mod simbolic au lansat flori pe apa Prutului, manifestaței care va intra în istorie drept „Podul de Flori”. Cu această ocazie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a mulțumit României pentru că rămâne și astăzi principalul partener de dezvoltare al țării noastre.
„Azi se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 și care a fost un Pod al libertății și al „căderii” zidului dintre neamuri.Înainte de anii ‘90 erau rupte de un râu familii întregi, rude, prieteni, o întreagă cultură, iar podul dintre Moldova și România era, de fapt, un zid. Azi conexiunea noastră cu România este firească și puternică, iar podurile s-au transformat din ziduri în căi de legătură”, a declarat Maia Sandu, președinta R. Moldova.
În data de 6 mai 1990 locuitorilor din România, între orele 13.00 şi 19.00 li s-a permis să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport şi viză. În acest sens, de-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere.
„În prezent, ne unesc cu România șase poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova-Bumbăta și altele două reparate de curând. La fel, Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1.4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile”, a adăugat Maia Sandu.
Potrivit șefei statului, România este principalul investitor și partener comercial al R. Moldova.
„România este principalul investitor și partener comercial al nostru, partenerul cu care construim conexiuni și în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului. Azi trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale. Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a conchis Maia Sandu.
