Chișinăul a direcționat peste 218 milioane de lei în primele șase luni ale anului 2026 pentru a sprijini cetățenii din raioanele de est ale țării în domenii-cheie precum sănătatea, educația și protecția socială. Cifrele au fost prezentate de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, ca replică la acuzațiile așa-zisei administrații de la Tiraspol, potrivit căreia autoritățile centrale nu ar investi financiar în regiunea transnistreană, scrie Radio Moldova.
„Narativ cinic”
Potrivit lui Valeriu Chiveri, locuitorii din raioanele de est beneficiază constant de fonduri substanțiale, asistență socială și servicii publice din partea autorităților constituționale.
„Venim să demontăm narativul vădit cinic de la Tiraspol, potrivit căruia Republica Moldova, chipurile, nu cheltuie niciun ban pentru locuitorii din raioanele de est ale țării. Nu este doar o afirmație falsă, ci o denaturare conștientă a realității, infirmată de fapte și cifre concrete. Iar acest lucru este bine cunoscut de majoritatea locuitorilor din regiune. În realitate, zilnic, locuitorii de acolo vin pe malul drept al Nistrului pentru a munci, a studia, a primi ajutor, a perfecta documente și a beneficia de alte servicii publice”, a declarat Chiveri, pe 7 septembrie.
Potrivit oficialului, sprijinul oferit de autoritățile constituționale ajunge la zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană.
„Doar în prima jumătate a anului 2026, Republica Moldova a alocat pentru sprijinirea locuitorilor din raioanele de est peste 100 de milioane de lei pentru asigurarea medicală, medicamente compensate și dispozitive medicale. Peste 76 de milioane de lei au fost alocate pentru plăți sociale, inclusiv pensii și diverse indemnizații. Peste 42 de milioane de lei au fost alocate prin intermediul sistemului național de educație”, a enumerat Chiveri.
Vicepremierul a subliniat că sprijinul financiar nu se limitează la aceste cheltuieli și urmează să fie extins inclusiv prin Fondul de convergență.
În același timp, oficialul a atras atenția asupra sprijinului indirect oferit economiei din stânga Nistrului prin cadrul legal în care își desfășoară activitatea companiile de acolo. Acestea oferă locuri de muncă și venituri cetățenilor și desfășoară activități comerciale în conformitate cu legislația și obligațiile internaționale asumate de Republica Moldova.
Valeriu Chiveri susține, de asemenea, că menținerea activității acestor companii este legată direct de cadrul juridic și de deciziile politice ale Chișinăului.
„În afara acestui cadru juridic și fără voință politică, aceste companii nu și-ar fi putut continua activitatea. Aceasta este realitatea pe care trebuie să o cunoască toți cetățenii”, a subliniat oficialul.
În acest context, vicepremierul a reiterat că obiectivul principal al autorităților rămâne apropierea treptată a regiunii de restul țării.
„Datoria noastră este să continuăm consolidarea legăturilor dintre cele două maluri ale Nistrului, contribuind la apropierea lor în continuare și la reintegrarea țării”, a conchis Valeriu Chiveri.
Declarațiile lui Valeriu Chiveri au fost făcute după ce așa-zisul lider transnistrean, Vadim Krasnoselski, a calificat recent decizia autorităților de la Chișinău privind aplicarea TVA-ului și a accizelor pentru bunurile introduse de operatorii economici din regiunea transnistreană drept o „trădare” și o „blocadă economică”, ce ar supune regiunea unei triple impozitări.
Liderul separatist a mai acuzat autoritățile constituționale că ar „fura fără rușine” bani de la antreprenorii transnistreni și a respins afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova suportă costuri semnificative pentru a susține locuitorii din raioanele de est, în special în domeniul sănătății și protecției sociale.
Republica Moldova aplică, din 1 septembrie, primele taxe pe valoare adăugată (TVA) și accize pentru bunurile introduse de operatorii economici din regiunea transnistreană. Procesul de uniformizare a regimului fiscal va fi extins gradual, cu obiectivul ca, până la 1 ianuarie 2030, toate mărfurile introduse de agenții economici din regiune să fie supuse regimului fiscal general aplicat pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, începând cu 1 septembrie, Chișinăul a dat startul uniformizării regimului fiscal pentru agenții economici din stânga Nistrului. Primele taxe – TVA și accizele, după caz – se aplică pentru caviar și înlocuitorii acestuia, băuturi alcoolice (inclusiv vin), produse din tutun și articole care conțin nicotină, inclusiv cele destinate inhalării fără ardere.
Lista include, de asemenea, parfumuri și ape de toaletă, articole pirotehnice, blănuri și articole din blană, perle, pietre prețioase și semiprețioase, bijuterii și alte articole din metale prețioase. În aceeași etapă sunt vizate mijloacele de transport, telefoanele și alte aparate pentru transmiterea datelor, precum și computerele și echipamentele de calcul.
Aplicarea noilor prevederi va continua în etapele următoare. De la 1 ianuarie 2027, regimul va fi extins la ape minerale și carbogazoase, alte băuturi nealcoolice cu zahăr, îndulcitori sau arome, minereuri și concentrate, zgură și cenușă, metale comune și articole din metale comune, caolin și alte tipuri de argilă, precum și la produse petroliere și uleiuri.
De la 1 aprilie 2027, TVA și accizele, după caz, vor fi aplicate și gazelor naturale și energiei electrice. Pentru anumite operațiuni cu resurse energetice va fi menținut temporar un tratament distinct, inclusiv pentru livrările de gaze naturale efectuate de SA „Moldovagaz” către SRL „Tiraspoltransgaz” și pentru energia electrică de echilibrare livrată agenților economici care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.
Taxele colectate ar urma să ajungă într-un Fond de convergență care va finanța proiecte sociale și de infrastructură, inclusiv în localitățile din stânga Nistrului necontrolate de autoritățile constituționale.
În prezent, autoritățile se află în proces de constituire a consiliului care va gestiona acest mecanism. În scurt timp, Guvernul urmează să adopte o decizie prin care vor fi aprobate regulamentul de activitate și mecanismul de implementare a Fondului, fiind stabilite clar categoriile de beneficiari pentru fondurile sociale și de infrastructură.
