Aproximativ 400 de primării din Republica Moldova au adoptat deciziile finale privind amalgamarea voluntară, iar alte aproape 200 sunt pe ultima sută de metri și ar putea încheia procesul până la sfârșitul lunii august. Datele au fost prezentate de Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul unei conferințe de presă.
„Doar prin primării puternice putem asigura servicii publice de calitate, infrastructură modernă și investiții reale în dezvoltarea locală. Guvernul a optat, în primul rând, pentru amalgamarea voluntară, deoarece aleșii locali cunosc cel mai bine prioritățile de dezvoltare și nevoile cetățenilor din comunitățile lor. Facem această reformă pentru oameni și pentru comunitățile noastre”, a declarat Alexei Buzu în cadrul conferinței de presă.
Potrivit autorităților, reforma are drept scop consolidarea administrației publice locale, astfel încât primăriile să poată presta servicii publice mai eficiente și să atragă mai ușor investiții pentru dezvoltarea comunităților. În prezent, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, iar multe dintre acestea se confruntă cu depopulare, venituri proprii reduse și dificultăți în asigurarea serviciilor de bază. Guvernul susține că opt din zece familii fără acces la apă și servicii de sanitație locuiesc în localități administrate de astfel de primării.
Datele prezentate arată că, din cele 890 de primării din țară, fără municipiile Chișinău și Bălți, 761 au aprobat inițierea procesului de amalgamare voluntară, ceea ce reprezintă peste 85% din total. Până la 31 iulie, aproximativ 400 dintre acestea au adoptat deciziile finale. Alte circa 200 de primării au parcurs consultările publice și au pregătit cea mai mare parte a documentației, urmând să supună proiectele la vot în consiliile locale în această lună.
În cazul a aproximativ 161 de primării, procesul s-a blocat după etapa de inițiere, din cauza negocierilor nefinalizate sau a altor obstacole. Executivul anunță că va continua să ofere suport juridic și tehnic acestor autorități locale. Totodată, aproximativ 60 de primării au decis să nu participe la amalgamarea voluntară și vor intra în etapa de amalgamare normativă, prevăzută de reformă.
Reforma a implicat o amplă consultare a comunităților locale. În cadrul procesului au fost organizate peste 2.000 de ședințe ale grupurilor de lucru, au avut loc peste 88.000 de discuții directe cu locuitorii, iar autoritățile au colectat peste 75.000 de chestionare pentru identificarea principalelor probleme și necesități din localități. De asemenea, reprezentanții Cancelariei de Stat au efectuat peste 2.000 de vizite în teritoriu și au discutat cu mai mult de 5.000 de primari, consilieri locali, membri ai grupurilor de lucru și cetățeni.
Potrivit Guvernului, prioritățile exprimate de locuitori vor sta la baza finanțării prin Fondul de amalgamare. Resursele vor fi orientate către extinderea rețelelor de apă, canalizare, gaze și iluminat public, reabilitarea drumurilor locale, dezvoltarea transportului public și a serviciilor digitale, îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor, modernizarea grădinițelor și caselor de cultură, precum și susținerea proiectelor de dezvoltare economică locală.
Autoritățile centrale îndeamnă primăriile care nu au încheiat încă procedura să adopte deciziile necesare până la sfârșitul lunii august, pentru a beneficia de statutul de amalgamare voluntară și de toate măsurile de sprijin prevăzute de reformă. Potrivit Executivului, obiectivul acestui proces este crearea unor administrații locale mai puternice, capabile să ofere cetățenilor servicii publice de calitate și infrastructură modernă, indiferent de localitatea în care locuiesc.
