În ultimele luni, atenția publică s-a concentrat asupra râului Nistru, după episoadele de poluare cu produse petroliere care au pus autoritățile în alertă și au readus în prim-plan vulnerabilitatea principalelor cursuri de apă din Republica Moldova. Dar și Prutul, al doilea cel mai mare râu după Nistru, se confruntă cu probleme serioase, chiar dacă sunt mai puțin mediatizate. Poluarea, seceta și efectele schimbărilor climatice exercită o presiune tot mai mare asupra biodiversității și echilibrului acestui râu. Într-o discuție cu jurnaliștii de la Ecopresa, Dumitru Bulat, șeful Laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură al Institutului de Zoologie din cadrul Universității de Stat din Moldova, avertizează că, fără măsuri de protecție și restaurare ecologică, problemele acumulate vor continua să afecteze biodiversitatea râului Prut.
Poluarea, seceta, agricultura intensivă pun presiune pe ecosistemul Prutului
Dumitru Bulat, șeful Laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură al Institutului de Zoologie, spune că Prutul este un ecosistem cu o biodiversitate importantă, însă echilibrul său este afectat de mai mulți factori care acționează simultan.
„Poluarea Prutului este rezultatul acțiunii simultane a mai multor factori. Printre cele mai importante surse se numără evacuarea insuficient epurată a apelor uzate menajere și industriale, poluarea difuză din agricultură (pesticide și îngrășăminte), precum și depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor”, explică specialistul.
Potrivit lui, degradarea ecosistemului nu este provocată de un singur eveniment, ci de acumularea unor presiuni care acționează pe termen lung asupra râului. Apele uzate insuficient epurate, substanțele chimice utilizate în agricultură și deșeurile ajunse în natură afectează calitatea apei și condițiile de viață ale organismelor acvatice.
„Agricultura intensivă contribuie prin transportul în râu al substanțelor biogene, cum sunt compușii azotului și fosforului, precum și al reziduurilor de pesticide. Compușii azotului și fosforului favorizează eutrofizarea ecosistemului râului Prut”, atrage atenție Dumitru Bulat.
Eutrofizarea apare atunci când în apă ajung cantități mari de substanțe nutritive, ceea ce poate favoriza dezvoltarea excesivă a algelor și reduce cantitatea de oxigen disponibilă pentru viețuitoarele acvatice.
„Problema unei localități poate deveni o problemă pentru întregul ecosistem al Prutului”
Dumitru Bulat atrage atenția că o sursă importantă de presiune asupra râului este infrastructura insuficient dezvoltată în unele localități din apropierea Prutului. Lipsa sistemelor de canalizare și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor pot transforma afluenții mici ai râului în surse de poluare.
,,Protecția Prutului începe cu atitudinea fiecărui cetățean. Deși râul Prut este considerat într-o stare ecologică mai bună decât alte râuri din Republica Moldova, acesta nu este ferit de presiunile provocate de activitățile umane. Poluarea apare treptat, prin acumularea mai multor surse care afectează calitatea apei și echilibrul ecosistemului. Printre principalele probleme se numără apele uzate insuficient epurate, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor și poluarea difuză provenită din agricultură. Substanțele folosite pe terenurile agricole, precum îngrășămintele chimice și pesticidele, pot ajunge în râuri prin scurgerile de suprafață, mai ales după ploi abundente.
O altă problemă este infrastructura insuficient dezvoltată în unele localități din apropierea râului. Lipsa sistemelor de canalizare și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor pot transforma afluenții mici ai Prutului în surse de poluare. Deșeurile abandonate pe terenuri, în apropierea râpelor sau pe malurile râurilor pot ajunge în apă prin intermediul precipitațiilor și al afluenților. Astfel, problema unei localități poate deveni o problemă pentru întregul ecosistem al Prutului”.
Materialul integral poate fi găsit AICI.
