În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a avut loc una dintre cele mai mari tragedii din istoria Republicii Moldova – primul val de deportări staliniste. Zeci de mii de oameni din Basarabia și nordul Bucovinei au fost urcați în trenuri marfare și transportați cu forța în Siberia și Kazahstan. La o distanță de 85 de ani, tot în această noapte, la Bălți au fost aprinse lumânări pentru a comemora victimele.
„Prin această comemorare vrem să nu dăm uitării aceste pagini triste din istoria noastră. Pe de altă parte, să avem memoria vie. Este și un moment de rugăciune”, a declarat PS Antonie, Episcopul de Bălți al Mitropoliei Basarabiei.
Deportările au urmărit eliminarea vechilor elite: primari, intelectuali și membrii partidelor din România interbelică. Mulți nu au supraviețuit condițiilor dure, iar familiile lor au fost separate și tratate inuman.
„Fratele bunelului meu, din familia mamei, Vasile Adam, a fost deportat exact pe 12 iunie 1941 cu tot cu copii și un părinte de-al lui. Înapoi nu au mai venit. În 1959 a venit în vizită la bunicul meu. Plângeau ambii. Din zece copii au venit doar cinci”, a povestit Anatolie Rusu, locuitor din Bălți.
În următorul val de deportări, din 1949, a avut de suferit și familia lui Mihai Cojocaru. Părinții săi au fost chemați de pe câmp de la prășit și duși departe de casă.
„O mașină a venit și doi soldați cu arme. Au întrebat unde sunt părinții pentru că eram la bunei. Părinții aveau gospodărie, deci, le-au spus că sunt bogați. Da, aveau gospodărie, cal, vacă, sarai”, a povestit bărbatul.
Pentru a aminti de ororile deportărilor, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în Piața Gării de Nord din Bălți au fost aduse vagoane unde este prezentată expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”.
„Când te uiți la vagoane, nu e nimic deosebit, dar când intri percepi totul -podea din lemn, geamuri închise. Se miră că aici au stat oameni. Este un moment tragic din istorie”, a menționat Nicolae Uncuță, vicepreședintele Asociației Victimelor Represiunilor Politice.
„În interior sunt panouri care reflectă documentar perioada represiunilor și trimiterea diferitor persoane în Siberia, inclusiv despre perioada foametei”, a subliniat Mariana Mihailevschi, directoarea Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți.
În primul val au fost deportate aproape 22.000 de oameni. Deplasarea cu trenul a durat până la trei săptămâni și a decurs în condiții inumane. Fiecărui deportat îi reveneau câte 200 de grame de apă pe zi și doar peşte sărat pentru mâncare.
„Vorbim despre familii întregi cu copii care au fost duse la mii de kilometri. Mă bucur că acest eveniment are loc la Bălți pentru că și aici avem o listă întreagă de oameni care au fost deportați, inclusiv copii de 5-6 ani”, a spus Vladimir Rusu, deputat.
„O perioadă neagră începută în 1940 care s-a transformat în una sură, în 1953, odată cu moartea dictatorului Stalin”, a conchis Corneliu Cirimpei, secretar de stat la Ministerul Culturii.
Deși datele sovietice arătau că, în perioada 1941-1951, au fost deportate aproape 70 de mii de persoane, numărul lor a fost cu mult mai mare, afirmă istoricii din Republica Moldova.
























