Partidul „Contractul Civil” al prim-ministrului a obținut 49,81% din voturi la scrutinul de duminică, fiind urmat de coaliția pro-rusă „Armenia Puternică”, cu 23,29%, potrivit datelor oficiale citate de Reuters, transmite hotnews.
Rezultatele preliminare oficiale de luni după alegerile de duminică din Armenia au confirmat victoria guvernării pro-europene în fața opoziției pro-ruse. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), 59,97% dintre alegători s-au prezentat la urne, adică aproximativ 1,5 milioane din cei circa 2,5 milioane de alegători.
După procesarea voturilor din toate secțiile de votare, datele arată că partidul pro-european „Contractul Civil” a terminat pe primul loc cu 49,81%.
Blocul pro-rus „Armenia Puternică” a terminat pe locul doi cu 23,29%.
În parlament au mai intrat blocul „Armenia” cu 9,94% și partidul „Armenia Prosperă” cu 4%.
Distribuția finală a locurilor în parlament nu este încă clară, scrie Reuters.
Alegerile parlamentare de duminică, primele de la cedarea de către Armenia a regiunii disputate Nagorno-Karabah către Azerbaidjan în 2023, au fost o luptă între actualul prim-ministru Nikol Pașinian, susținut de UE și de președintele american Donald Trump, și principalul său adversar, oligarhul ruso-armean Samvel Karapetian.
Occident sau Moscova
Rezultatul partidului aflat la guvernare pare să indice o susținere a eforturilor lui Pașinian de a apropia Armenia de Occident și de UE în special.
„Armenia Puternică”, blocul format anul trecut de miliardarul armeno-rus Karapetian, ar dori în schimb ca Armenia să rămână apropiată de Rusia, un partener comercial și furnizor de energie important.
Într-o conferință de presă ținută în primele ore ale dimineții de luni, Pașinian a declarat că partidul său a ieșit învingător, calificând rezultatul drept o „victorie istorică”.
„Poporul armean a votat pentru prosperitatea și cooperarea regională și sper că acest lucru va primi un răspuns pozitiv din partea Turciei și Azerbaidjanului”, a afirmat el, angajându-se să continue consolidarea relațiilor atât cu Occidentul, cât și cu Rusia.
Cu toate acestea, rezultatele prezintă o imagine mixtă pentru Pașinian, care nu a reușit să obțină majoritatea de două treimi în parlament necesară pentru a convoca referendumul constituțional cerut ca parte a unui acord de pace de către Azerbaidjan.
Alegerile au fost marcate de îngrijorări legate de amestecul Rusiei.
Autoritățile armene au anunțat sâmbătă că peste 40 de persoane au fost arestate sub suspiciunea de cumpărare de voturi, în cadrul unei anchete privind o schemă de amploare în care ar fi implicat partidul „Armenia Puternică”, potrivit presei de stat.
Conform relatărilor din presă, șase dintre mandatele de arestare vizau membri ai partidului lui Karapetian.
Karapetian a acuzat de altfel guvernul de fraudarea alegerilor.
„Fiți siguri că alegerile nu s-au încheiat încă și că nu există rezultate. Ei (autoritățile) nu vor obține victoria pe care și-o doresc”, a declarat acesta, potrivit agenției de știri ruse Interfax.
Alianța Armenia a declarat că declarația lui Pașinian a fost prematură și a constituit „o presiune asupra CEC și o uzurpare a puterii”, potrivit Interfax.
Nemulțumirea Rusiei
Apropierea Erevanului de Europa a stârnit furia Rusiei.
Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a lansat amenințări voalate cu privire la impactul economic negativ al unei îndepărtări de Moscova, în cazul în care Armenia își va continua cursul actual.
În săptămânile premergătoare alegerilor, Rusia a luat măsuri pentru a concretiza aceste amenințări economice teoretice, introducând noi restricții asupra produselor armene, inclusiv flori și legume, scrie Deutsche Welle.
Putin a sugerat, de asemenea, că Armenia ar putea suferi o criză similară cu cea din Ucraina, afirmând că problemele de la Kiev „au început odată cu eforturile de aderare la UE”.
UE a luat măsuri pentru a contracara ceea ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit un caz de „utilizare a relațiilor economice de către Moscova ca armă de presiune politică”.
UE a promis 50 de milioane de euro pentru această Erevan, precum și condiții comerciale mai relaxate pentru mărfurile vizate de Moscova.
Critici pentru premier
Scrutinul a fost interpretat și ca un referendum asupra eforturilor de pace depuse de Pașinian în relația cu Azerbaidjanul.
Premierul a fost criticat de opoziție și de anumite segmente ale opiniei publice, care l-au acuzat că a cedat în fața Azerbaidjanului.
Armenia și Azerbaidjanul sunt implicate într-un conflict de lungă durată încă din anii 1980, în mare parte din cauza Nagorno-Karabah, un teritoriu separatist locuit de etnici armeni, care a fost recucerit de Azerbaidjan într-un război din 2023.
Criticii spun că Pașinian a făcut prea multe concesii Azerbaidjanului într-un acord negociat de SUA pe care l-a semnat în august anul trecut.
El a fost, de asemenea, acuzat de autoritarism, mulți dintre oponenții săi ajungând în spatele gratiilor în ultimii ani.
Guvernul și-a apărat acțiunile, afirmând că cei închiși încercau să instige la lovituri de stat.
