De Ziua mondială a meteorologiei, marcată pe 23 martie, comunitatea medicală atrage atenția că schimbările climatice și fenomenele meteo extreme au un impact tot mai pronunțat asupra sănătății mamelor și a nou-născuților, crescând riscul de nașteri premature și de complicații în timpul sarcinii.
Potrivit studiilor globale, inclusiv a unei analize publicate de biroul UNFPA pentru Europa de Est și Asia Centrală, expunerea la temperaturi extreme este asociată cu un risc crescut de nașteri premature, greutate mică la naștere și complicații materne. În Republica Moldova, potrivit Ministerului Sănătății, aceste riscuri sunt deja observate în practica medicală.
„Fiecare anotimp își lasă amprenta asupra evoluției sarcinii. Natura nu mai urmează tiparele de altădată, iar corpul femeii însărcinate resimte din plin aceste schimbări. Iernile blânde sau târzii pot favoriza infecțiile și limita accesul la servicii medicale, în timp ce verile cu temperaturi extreme și toamnele cu variații bruște cresc riscul de deshidratare, epuizare și complicații în sarcină”, observă Sergiu Gladun, directorul Institutului Mamei și Copilului.
În ultimele decenii, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în sănătatea maternă: mortalitatea maternă a scăzut considerabil, ajungând la aproximativ 8,5 decese la 100.000 de născuți-vii în anul 2024, un nivel apropiat de media Uniunii Europene, estimată la aproximativ 5–6 decese. Cu toate acestea, schimbările climatice riscă să compromită aceste progrese.
Efectele sunt vizibile mai ales în perioadele cu temperaturi extreme, fie foarte ridicate, fie foarte scăzute.
„Căldura excesivă poate declanșa nașterea prematură și poate provoca complicații atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut”, explică neonatologa Tatiana Carauș. Aceasta subliniază că nou-născuții au o capacitate limitată de reglare a temperaturii corporale și sunt mult mai vulnerabili la stresul termic.
Pentru a face față acestor riscuri, sistemul medical trebuie să se adapteze rapid.
„Adaptarea la noile realități climatice nu mai este opțională — este o necesitate pentru a menține siguranța și calitatea actului medical. Personalul medical este obligat șă cunoască cerințele față de regimul termic optimal, recomandat pentru mamă și nou-născut”, menționează profesorul Iurie Dondiuc, președintele Comisiei de Specialitate în Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății.
Institutul Mamei și Copilului, a început deja să implementeze măsuri concrete de adaptare la schimbările climatice, inclusiv:
- modernizarea secțiilor de terapie intensivă neonatală;
- îmbunătățirea condițiilor de temperatură și ventilație în sălile de naștere;
- utilizarea echipamentelor moderne de monitorizare a sarcinii și a nou-născuților;
- actualizarea protocoalelor medicale în funcție de riscurile asociate temperaturilor extreme.
La nivel de politici publice, Republica Moldova se remarcă drept unul dintre puținele state din Europa de Est și Asia Centrală care au integrat sănătatea și drepturile sexuale și reproductive în politicile climatice naționale, recunoscând impactul direct asupra sănătății materne.
Totodată, în ultimii ani, Ministerul Sănătății, cu sprijinul UNFPA și al partenerilor de dezvoltare, a modernizat serviciile de sănătate maternă: 12 centre perinatale au fost renovate și dotate cu echipamente performante, a fost consolidat Serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească și capacitatea de răspuns la crize, inclusiv pandemii și fluxuri de refugiați. De asemenea, au fost actualizate protocoalele medicale, întărite competențele medicilor și capacitatea serviciilor de transfuzie a sângelui, inclusiv în urgențe obstetricale.
Aceste investiții au contribuit direct la reducerea mortalității materne și la creșterea calității serviciilor de sănătate reproductivă.
Specialiștii atrag însă atenția că eforturile trebuie continuate pentru a consolida reziliența sistemului de sănătate maternă.
„În contextul schimbărilor demografice și climatice actuale, protejarea sănătății femeilor și a nou-născuților trebuie să rămână o prioritate”, a declarat Karina Nersesyan, Reprezentanta UNFPA în Republica Moldova.
„Fără investiții continue în infrastructura medicală și în pregătirea personalului, schimbările climatice riscă să anuleze progresele obținute în ultimele decenii”, a subliniat aceasta.
La nivel global, schimbările climatice sunt recunoscute tot mai mult ca o amenințare majoră pentru sănătatea publică, afectând în mod disproporționat grupurile vulnerabile. Femeile însărcinate și nou-născuții sunt expuși unor riscuri crescute din cauza valurilor de căldură, poluării aerului și fenomenelor meteorologice extreme, care pot agrava inegalitățile existente în accesul la servicii medicale și pot pune presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate.
