Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, transmite Digi24.
„Chiar dacă am trecut prin toate dificultățile prin care trec deținuții politici din Belarus – celule de izolare, umilințe constante (…) –, premiul m-a protejat de alte lucruri mult mai grave și neplăcute prin care au trecut alți colegi”, a declarat el duminică.
„Ei (temnicerii) au înțeles că această persoană a primit un fel de premiu și că nu putea fi bătută”, a adăugat el, râzând.
În vârstă de 63 de ani, Ales Bialiațki a fondat în 1996 și a condus timp de mai mulți ani Viasna („Primăvara”), principalul grup de apărare a drepturilor omului și o sursă esențială de informații despre represiunile din această țară din Europa de Est. Viasna înregistrează meticulos arestările, procesele și pedepsele cu închisoarea. Obiectivul său este să tulbure opacitatea mașinăriei judiciare. Această activitate i-a adus lui Ales Bialiațki, în 2022, Premiul Nobel pentru Pace, împărțit cu ONG-ul Memorial (Rusia) și Centrul pentru Libertăți Civile (Ucraina).
El însuși a fost arestat în 2021 și condamnat în 2023 la 10 ani de închisoare într-un caz de „trafic de valută”, un dosar calificat drept fictiv de organizația sa. Duminică, el a subliniat că își va continua lupta din exil, unde „multe lucruri” pot fi încă făcute.
„Nu renunț. În această situație, viața continuă și trebuie să ne continuăm munca”, a spus disidentul. El s-a declarat „sigur” că situația din Belarus se va schimba „într-o zi sau alta, în bine”, a spus el.
La putere din 1994, Aleksandr Lukașenko, în vârstă de 71 de ani, a înăbușit mai multe mișcări de protest, dintre care cea mai importantă, în 2020 și 2021, după alegerile prezidențiale contestate, l-a slăbit serios, determinându-l să ceară ajutorul lui Vladimir Putin. Guvernul belarus a fost apoi sancționat sever de Uniunea Europeană și de Statele Unite pentru aceste represiuni masive, apoi pentru sprijinul acordat invaziei rusești în Ucraina în februarie 2022, care a fost parțial condusă de pe teritoriul belarus.
Ales Bialiațki a cerut duminică Uniunii Europene să negocieze cu autoritățile belaruse pentru a pune capăt persecuțiilor politice.
„Pentru societatea europeană și alte democrații, trebuie să punem capăt represiunilor din Belarus”, a declarat el.
„Represiunile sunt conduse de regim – cu cine altcineva ar trebui să discutați dacă nu cu regimul?”, a arătat el. „Dar trebuie să o facem menținând o anumită presiune, dintr-o poziție de forță, deoarece regimul belarus înțelege doar acest limbaj”, a conchis Ales Bialiațki.
