În ajunul alegerilor parlamentare din Moldova, mulți cetățeni resimțeau profund îngrijorarea pentru propriul destin și pentru viitorul țării. O stare de anxietate plutea literalmente în aer. Cele mai dezbătute și sensibile întrebări erau: Care va fi rezultatul alegerilor și încotro va conduce acesta țara? Va putea statul să mențină vectorul pro-european de dezvoltare sau, dimpotrivă, urmează o stagnare de lungă durată ca urmare a orientării Moldovei spre Rusia? Evoluția evenimentelor era urmărită îndeaproape de statele vecine, de țările regiunii Mării Negre și, bineînțeles, de statele Uniunii Europene. În pofida diferențelor de condiții și cauze, exemplul eșecului „visului georgian” demonstra clar că abaterea de la vectorul pro-european este posibilă, însă prețul acesteia este prea mare. În mare parte, acest fapt a contribuit la mobilizarea și coeziunea mai puternică a electoratului.
Principalul rezultat al alegerilor a fost victoria partidului de guvernare și păstrarea majorității în noul legislativ. Alegătorii cu viziuni pro-europene și-au dat votul pentru acesta, chiar dacă nu erau pe deplin mulțumiți de rezultatele guvernării PAS din perioada precedentă. Motivația centrală care a unit electoratul în opțiunea sa a fost continuarea parcursului european și nedeterminarea unei schimbări de orientare externă spre apropierea de Rusia. Războiul din Ucraina vecină a influențat, de asemenea, conștiința politică a cetățenilor, mulți dintre ei votând pentru un viitor pașnic și pentru dezvoltarea democratică a Moldovei, pe care o asociază cu vectorul european. Aceasta poate fi considerată una dintre trăsăturile-cheie ale acestei campanii electorale, când factorii socio-economici au devenit secundari atât în discursul și sloganurile autorităților pro-europene, cât și în comportamentul electoral al alegătorilor orientați pro-european. Ideea unui viitor pașnic, european și democratic a eclipsat toate celelalte aspecte.
Contracararea de către Moldova a amestecului rusesc în alegeri
Amestecul hibrid al Rusiei în campania electorală a stârnit temeri serioase. Finanțarea ilegală a forțelor politice, spălarea de bani și corupția electorală reprezentau o amenințare reală venită din partea Rusiei și a reprezentanților Kremlinului în Moldova. În ultimele săptămâni dinaintea scrutinului parlamentar au fost efectuate percheziții pe scară largă în dosare de finanțare ilegală a partidelor, au fost confiscate milioane de lei și au fost reținute zeci de persoane suspectate în cauze penale.
Unul dintre instrumentele de contracarare a amestecului extern în desfășurarea alegerilor și în rezultatul votului a fost prezența la urne. La alegerile parlamentare din 2025, rata de participare a fost de 52,21%, ceea ce înseamnă că 1,6 milioane de alegători și-au exercitat votul. Per ansamblu, acesta este un rezultat destul de bun pentru Moldova, întrucât prezența a depășit nivelul înregistrat la alegerile parlamentare din 2019 (50,57%), chiar dacă a rămas sub nivelul din turul doi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, când la urne s-au prezentat aproape 1,7 milioane de cetățeni. În ajunul alegerilor parlamentare și chiar în ziua scrutinului, președintele țării s-a adresat cetățenilor Moldovei cu un apel de a veni la vot, subliniind că fiecare vot contează.
De remarcat în mod special este rolul decisiv al diasporei în rezultatul alegerilor. Conform datelor oficiale, 281.170 de cetățeni moldoveni au participat la vot în secțiile deschise în 41 de țări. Aceste rezultate confirmă nivelul de responsabilitate civică al cetățenilor, atât din țară, cât și din afara Republicii Moldova, precum și înțelegerea de către aceștia a importanței majore a acestor alegeri pentru viitorul democratic al Moldovei.
Un alt risc critic pentru forțele pro-europene în această cursă electorală a fost reprezentat de rețelele propagandistice plătite, care răspândeau dezinformare pe rețelele sociale. Printre cele mai frecvent utilizate narațiuni de către activiștii pro-comunicare se numărau: „gaz la un leu”, „interzicerea LGBT”, „alegeri corecte” și „pensii suplimentare pentru persoanele în vârstă”. În esență, nimic nou – exact acele mesaje pe care oamenii simpli doresc să le audă și în care preferă să creadă.
Figura notorie a lui Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldovenească, continuă să conducă o rețea întreagă de structuri implicate în acțiuni subversive împotriva Republicii Moldova și a altor state din regiune. O metodă eficientă de contracarare a propagandei Kremlinului a fost demascarea rețelei lui Șor, care, în ajunul campaniei electorale, a creat sute de conturi false pe rețelele sociale pentru a influența alegerile prin dezinformare și manipulări.
În pofida nivelului fără precedent de presiuni și amestec din partea Rusiei în viața politică internă a Moldovei pe durata campaniei electorale, acest lucru era de așteptat. Cu sprijinul Uniunii Europene, Moldova și-a mobilizat eforturile pe toate fronturile pentru a preveni destabilizarea.
Mișcarea spre Europa
Opoziția a suferit o înfrângere. Ea poate fi numită zdrobitoare mai ales pentru că a reprezentat testul final nu doar al opțiunii de politică externă a Moldovei, ci și al capacității Rusiei de a influența schimbarea orientării statului nostru prin subminarea cursului european. Acest lucru nu s-a produs, în pofida întregului spectru de măsuri destabilizatoare întreprinse de Kremlin și de oamenii săi de influență în Moldova. Fără îndoială, este o victorie care trezește admirație în statele Uniunii Europene. Această victorie a forțelor pro-europene este importantă și pentru Ucraina, care poate conta fără echivoc pe predictibilitatea și prietenia statului vecin. În plus, s-a reușit evitarea apariției unei surse suplimentare de tensiune la granița ucraineană, fapt deosebit de relevant pentru Ucraina, aflată de o perioadă atât de lungă în condiții de război.
Moldova și Ucraina pot avansa împreună pe traseul stabilit al parcursului european, a cărui țintă finală este aderarea acestor state la Uniunea Europeană. În cadrul Comisiei Europene există convingerea că Ucraina și Moldova trebuie să deschidă împreună primul cluster de negocieri în procesul de aderare la UE, deoarece ambele state corespund criteriilor necesare. Moldova, în ajunul alegerilor, a finalizat cu succes screeningul, ceea ce permite ambelor state să meargă mai departe. Totodată, importanța unității în privința solidarității statelor membre ale UE este decisivă: în lipsa acesteia din partea oricărui stat membru, decizia nu poate fi adoptată. Veto-ul Ungariei privind deschiderea clusterelor de negocieri pentru Ucraina este o dovadă convingătoare în acest sens. Încercările de a influența deciziile lui Orbán nu au dat deocamdată rezultate.
În același timp, noul mandat obținut impune obligații suplimentare asupra echipei PAS, care a primit un nou credit de încredere din partea alegătorilor. Vor fi necesare eforturi considerabile pentru ca procesul de reformă internă să fie eficient și resimțit de către cetățeni. Prioritățile de politică externă sunt deja solid consolidate, însă rămâne de îmbunătățit situația internă și socio-economică a țării și de dus până la capăt transformările începute în cele mai vulnerabile domenii.
