Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune că reforma teritorial-administrativă trebuie realizată până la alegerile locale din 2027. El a punctat că această reformă este necesară pentru a gestiona mai eficient fondurile publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate, scrie moldpres.
„Ultima dată când am discutat despre această reformă, am spus că este foarte complexă și că nu poate fi realizată în întregime în mandatul actual. Însă trebuie să luăm o decizie clară: dacă vrem să aplicăm reforma, trebuie să o facem înainte de alegerea următorilor primari și consilieri. Altfel, după alegeri, va fi practic imposibil. Este un calcul pragmatic, legat de realitățile electorale și administrative”, a explicat Grosu.
El a subliniat că nu se discută doar despre denumiri sau reorganizarea raioanelor.
„Nu contează denumirile exacte, ci să organizăm localitățile eficient, ținând cont de realitățile demografice. Avem sate cu primării de doar 20 de locuitori și trebuie să luăm decizii pragmatice, pentru ca oamenii să beneficieze de servicii mai bune. Reforma trebuie asumată politic și discutată responsabil”, a opinat speakerul.
Grosu a vorbit și despre reforma învățământului, evidențiind necesitatea de a îmbunătăți calitatea procesului educațional.
„Nu putem lăsa copiii să învețe în clase supraaglomerate sau în școli cu resurse insuficiente. Este mai eficient să concentrăm elevii în mai puține școli, dar bine dotate. Le asigurăm transport, mâncare caldă și suport pentru familii – de exemplu, bani pentru transport și alte facilități. Copiii trebuie să aibă condiții bune de învățare, nu doar să existe unități administrative.”
Președintele Parlamentului a explicat că reforma nu urmărește doar eficientizarea resurselor.
„Această reformă este necesară pentru a economisi bani, pentru a gestiona mai eficient fondurile publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate. Este o măsură care aduce beneficii reale oamenilor și va contribui la dezvoltarea durabilă a țării.”
Reforma teritorial-administrativă prevede reorganizarea localităților în unități administrative mai mari (amalgamare), capabile să gestioneze mai multe competențe și resurse financiare. În același timp, raioanele ar urma să fie înlocuite de 8–10 regiuni cu atribuții extinse și acces direct la fonduri.
Schimbările ar urma să se desfășoare etapizat – prin comasări voluntare, proiecte-pilot și, ulterior, reorganizări obligatorii.
Scurt istoric
Republica Moldova a oscilat între raioane (model sovietic) și județe (model românesc), dar de peste 20 de ani rămâne blocată în sistemul raional, considerat ineficient și costisitor.
În 1991 Republica Moldova a moștenit structura sovietică, bazată pe raioane. În 1994 a fost creată unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, iar în 1998 guvernarea a introdus sistemul de județe (10 la număr), după modelul românesc. Însă în 2003, odată cu venirea comuniștilor la putere, a fost a abrogat sistemul de județe și au fost create 32 de raioane, plus municipii și UTA Găgăuzia.
Reforma administrativ-teritorială a revenit pe agenda oficială, fiind legată de procesul de integrare europeană. Astfel, în anul 2023 Guvernul a aprobat Strategia de reformă a administrației publice din R. Moldova pentru anii 2023-2030.
