Republica Moldova a coborât patru trepte în clasamentul global privind libertatea presei, ocupând în 2025 locul 35 din 180 de state analizate de organizația Reporteri fără frontiere (RSF). Cu toate că își menține statutul de țară cu presă „satisfăcătoare”, Moldova este devansată de Armenia, dar se află înaintea României (locul 55), Ucrainei (locul 62) și Statelor Unite (locul 57), transmite IPN.
Presa din Moldova rămâne profund polarizată între curentele pro-rus și pro-occidental, iar unele instituții media sunt încă influențate de politicieni sau oameni de afaceri. Cu toate acestea, controlul editorial al oligarhilor a scăzut față de anii anteriori, iar câteva redacții îndrăznesc să abordeze teme incomode pentru autorități, precizează RSF.
Unul dintre factorii care afectează serios presa, nu doar în Moldova, dar și la nivel global, este fragilitatea economică. În raportul RSF se subliniază că independența editorială este greu de menținut în lipsa unui model financiar sustenabil. Multe redacții locale din Moldova se confruntă cu dificultăți financiare, iar unele depind în mare parte de donații externe pentru a supraviețui. Accesul îngreunat la informație, autocenzura și procesele pentru defăimare sunt alte obstacole semnalate în raportul din acest an.
RSF avertizează că pentru prima dată libertatea presei este clasificată ca fiind într-o „situație dificilă” la scară mondială. Instituții mass-media se închid în masă din cauza crizei economice în aproape o treime dintre statele evaluate, iar jurnaliștii devin tot mai vulnerabili la presiuni comerciale și politice.
„Fără independență economică, nu poate exista presă liberă”, avertizează Ann Bocande, directoarea editorială RSF, citată în raport. Ea subliniază că presa ajunge adesea în situația de a urmări audiența în detrimentul calității, devenind astfel expusă influenței oligarhilor sau factorilor de decizie politică.
În Republica Moldova, redacțiile independente care abordează teme sensibile, precum războiul din Ucraina sau corupția internă, sunt adesea ținta atacurilor cibernetice sau a campaniilor de denigrare, mai ales în mediul online. Accesul jurnaliștilor în regiunea transnistreană continuă să fie restricționat, necesitând acreditări speciale.
Pe plan global, RSF remarcă o tendință alarmantă, în 42 de țări, unde locuiește peste jumătate din populația lumii, libertatea presei este practic inexistentă. Este cazul Palestinei, unde aproape 200 de jurnaliști au fost uciși în ultimele 18 luni, dar și al Chinei, Coreei de Nord și Eritreei, care închid clasamentul mondial.
La nivel global, Norvegia rămâne și în acest an liderul libertății presei, fiind evaluată pozitiv la toți cei cinci indicatori ai clasamentului RSF. Este urmată de Estonia și Țările de Jos, în timp ce în partea opusă a topului, jurnaliștii din numeroase state se confruntă cu provocări tot mai mari. În Statele Unite, de exemplu, prăbușirea indicatorului economic și tăierile de finanțare pentru presa internațională au lăsat fără acces la informație fiabilă sute de milioane de oameni, iar jurnalismul local s-a transformat, treptat, într-un „deșert informațional”. În același timp, în Europa, deși scorul regional rămâne cel mai ridicat, se remarcă o divizare tot mai accentuată. Europa de Est și Asia Centrală suferă cel mai mare regres, afectate de propagandă și criza economică din mass-media, iar în zona Uniunii Europene punerea în aplicare a legislației privind libertatea mass-mediei încă este în așteptare.
Indicele RSF este calculat în baza a cinci indicatori: contextul politic, cadrul juridic, contextul economic, contextul socio-cultural și siguranța jurnaliștilor. În cazul Moldovei, scăderea scorului economic și persistența polarizării editoriale au fost principalele motive ale declinului în clasament.
