• Despre noi
  • Politica editorială
  • Contacte
Nordinfo.md
No Result
View All Result
Doneaza
  • Русский
  • NORDINFO Edineț
  • Click pe ADEVĂR
  • Social
  • Politic
  • Economic
  • Externe
  • Sport
  • Investigații
  • Emisiuni
  • Interviuri
  • Editoriale
  • NORDINFO Edineț
  • Click pe ADEVĂR
  • Social
  • Politic
  • Economic
  • Externe
  • Sport
  • Investigații
  • Emisiuni
  • Interviuri
  • Editoriale
No Result
View All Result
Politica editorială Publicitate Contacte
Nordinfo.md
No Result
View All Result
Home Externe

Distrugerea unui baraj din Ucraina, comparată cu dezastrul nuclear de la Cernobîl. Explozia a cauzat o „bombă toxică cu ceas” 

Nicolai Coșeru Nicolai Coșeru
14.03.2025
Timp de citit: 4 minute citite
0
Distrugerea unui baraj din Ucraina, comparată cu dezastrul nuclear de la Cernobîl. Explozia a cauzat o „bombă toxică cu ceas” 

Barajul Kahovka, construit în anii 1950 pe râul Nipru, a fost distrus la 6 iunie 2023. Sursa foto: Profimedia Images

Distrugerea unui baraj important din Ucraina în 2023 a declanșat o „bombă toxică cu ceas” cu efecte grave asupra mediului, arată un studiu. Sedimentele din fundul lacului care conțineau 83.000 de tone de metale grele au fost expuse când barajul Kahovka a fost aruncat în aer, la un an de la invazia Rusiei, au descoperit autorii cercetării.

Aproape 1% din aceste metale grele „extrem de toxice” – inclusiv plumb, cadmiu și nichel – este probabil să fi fost eliberat atunci când rezervorul s-a golit, au spus oamenii de știință. Aceștia au avertizat că poluanții rămași se vor infiltra în râuri pe măsură ce ploile vor eroda sedimentele, punând în pericol sănătatea umană într-o regiune unde apa din râuri este folosită pe scară largă pentru a compensa lipsurile în alimentarea municipală cu apă.

Autorul principal, Oleksandra Șumilova, a spus că amploarea impactului asupra mediului este comparabilă cu dezastrul nuclear de la Cernobîl, transmite Digi24.

„Toți acești poluanți depuși pe fund pot trece în diverse organisme, prin lanțul trofic, și se răspândi de la vegetație la animale și la oameni”, a spus Șumilova, om de știință la Institutul Leibniz pentru Ecologia Apelor Dulci și Pescuit Interior. „Consecințele pot fi comparate cu efectele radiațiilor.”

Cercetătorii au combinat măsurători la fața locului cu date de teledetecție și modele hidrologice pentru a cartografia impactele de mediu ale distrugerii barajului, care a inundat regiunea și a ucis 84 de persoane. Ei au estimat că apa provenită din ruptura barajului a ucis 20-30% din populația de rozătoare de pe luncă, împreună cu întregul stoc de pești tineri.

De asemenea, s-a descoperit că rezervorul a eliberat zilnic 9.000-17.000 de tone de fitoplancton în prima săptămână după explozia barajului, ceea ce a dus la creșterea turbidității apei și la „pierderea probabilă” a 10.000 de tone de macroinvertebrate.

Revenirea faunei sălbatice nu este neapărat un semn bun

Distrugerea vieții naturale detaliată în studiu contrastează cu imaginile izbitoare ale faunei sălbatice care a revenit în rezervor după explozie. Salciile albe și plopii negri au reîmpădurit zona, iar mistreți și alte animale au preluat zonele pe care oamenii încă le evită. Pești care nu au mai fost văzuți de decenii, cum ar fi sturionii și heringii, au revenit.

Cercetătorii se așteaptă ca zona să atingă un nivel de biodiversitate echivalent cu 80% dintr-un ecosistem fără baraje în următorii cinci ani.

„Nu este o recuperare, este mai bine să folosiți termenul de reînființare”, a spus Șumilova. „Înseamnă că se va dezvolta în propriul mod, dar nu neapărat în condițiile inițiale.”

Barajul Kahovka, construit în anii 1950 pe râul Nipru, a fost distrus la 6 iunie 2023, în timp ce era sub ocupație rusă. Rezervorul său furniza apă pentru răcirea centralei nucleare de la Zaporojie și irigarea sudului Ucrainei.

Ecologiștii ucraineni au dezbătut dacă barajul ar trebui reconstruit după război – și cât de mult teren ar trebui inundat dacă va fi refăcut – unii susținând că noul ecosistem ar trebui lăsat în pace, ca parte a unei mișcări în creștere de reînviorare a zonelor perturbate de oameni. Șumilova a spus că problema nerezolvată a contaminării cu metale grele complică această abordare, deoarece nu este clar dacă vegetația este suficientă pentru a menține sedimentele expuse pe loc.

„Este încă ceva ce trebuie investigat”, a spus ea. „În prezent, este dificil din cauza războiului. Este greu pentru oamenii de știință să meargă acolo să preleveze mostre și să facă experimente.”

Crimă ecologică de război

Șumilova, cercetătoare din Berlin, al cărei oraș natal Mikolaiv a fost tăiat de la alimentarea cu apă timp de o lună întreagă la începutul războiului, a spus că concluziile studiului sunt relevante pentru îndepărtările barajelor mari în perioade de pace, precum și pentru alte războaie între țări industrializate.

Apa a fost folosită în mod repetat ca armă de război în Ucraina, atât atacatorii, cât și apărătorii au aruncat în aer baraje pentru a obține avantaje militare. Specialiștii în drept afirmă că distrugerea barajului Kahovka, pe care Ucraina o atribuie Rusiei și pe care Rusia o contestă, ar putea constitui o crimă ecologică de război.

Shah Maruf, cercetător în drept la Universitatea din Dhaka, care a publicat cercetări privind consecințele legale ale distrugerii barajului Kahovka, a spus că noile descoperiri „sugerează că daunele sunt ‘extinse, pe termen lung și severe’, îndeplinind una dintre cerințele cheie pentru o crimă ecologică de război”. Acesta a adăugat că viteza de recuperare a ecosistemului ar putea afecta acest caz. „Dacă recuperarea este mai rapidă – și dacă acest lucru a fost anticipat de către agresor în timpul atacului – aceasta ar putea compromite constatarea de ‘daune pe termen lung’ în contextul unei crime de război ecologice.”

Luna trecută, un alt studiu care a explorat efectele distrugerii barajului Kahovka asupra ecosistemelor din Marea Neagră a observat reînnoirea unor habitate și specii, dar a constatat că „distrugerea semnificativă a habitatelor, perturbările și daunele provocate de poluanți rămân”.

Carol Stepien, ecologist la Institutul Smithsonian și coautor al studiului, a spus că speciile de apă dulce, estuar și marine ale Ucrainei „au evoluat în condiții de flux de lungă durată”, fiind expuse la o gamă variată de temperaturi, niveluri de salinitate și calități ale habitatului. Aceasta „le poate ajuta să fie mai rezistente și să se refacă”, a adăugat ea.

Nicolai Coșeru

Nicolai Coșeru

Știri similare

Judecătorii din România acuză un „atac fără precedent la adresa independenței justiției”. CSM a decis să informeze opt instituții europene
Externe

Judecătorii din România acuză un „atac fără precedent la adresa independenței justiției”. CSM a decis să informeze opt instituții europene

10.06.2026
România: Grevă japoneză în sănătate. Sindicaliștii Sanitas protestează față de legea salarizării și amenință cu greva generală
Externe

România: Grevă japoneză în sănătate. Sindicaliștii Sanitas protestează față de legea salarizării și amenință cu greva generală

09.06.2026
Rezultate oficiale: Victorie a premierului pro-european Nikol Pașinian în alegerile cruciale din Armenia. Diferența față de opoziția pro-rusă
Externe

Rezultate oficiale: Victorie a premierului pro-european Nikol Pașinian în alegerile cruciale din Armenia. Diferența față de opoziția pro-rusă

08.06.2026
Noapte de foc în Orientul Mijlociu. Israelul anunță interceptarea tuturor rachetelor lansate de Iran
Externe

Noapte de foc în Orientul Mijlociu. Israelul anunță interceptarea tuturor rachetelor lansate de Iran

08.06.2026
Bulgaria intră în alertă după explozia dronei din Constanța. Autoritățile introduc restricții și monitorizează litoralul
Externe

Bulgaria intră în alertă după explozia dronei din Constanța. Autoritățile introduc restricții și monitorizează litoralul

07.06.2026
Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța a fost a sa
Externe

Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța a fost a sa

05.06.2026
Postarea următoare
Au fost desemnați câștigătorii concursului de produse jurnalistice, în format video, „Fii Vocea Generației Pixel”

Au fost desemnați câștigătorii concursului de produse jurnalistice, în format video, „Fii Vocea Generației Pixel”

Maia Sandu: Presa independentă a fost sprijinită de USAID, dar mult mai puțin decât sutele de mln de dolari pe care Rusia le investește în propagandă

Maia Sandu: Presa independentă a fost sprijinită de USAID, dar mult mai puțin decât sutele de mln de dolari pe care Rusia le investește în propagandă

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Percheziții la Ialoveni și Telenești într-un dosar ce vizează executarea defectuoasă a unui contract de antrepriză

Percheziții la Ialoveni și Telenești într-un dosar ce vizează executarea defectuoasă a unui contract de antrepriză

10.06.2026
Șapte ONG-uri au fost premiate pentru rezultatele proiectelor finanțate de Uniunea Europeană

Șapte ONG-uri au fost premiate pentru rezultatele proiectelor finanțate de Uniunea Europeană

10.06.2026
Judecătorii din România acuză un „atac fără precedent la adresa independenței justiției”. CSM a decis să informeze opt instituții europene

Judecătorii din România acuză un „atac fără precedent la adresa independenței justiției”. CSM a decis să informeze opt instituții europene

10.06.2026
Premierul Alexandru Munteanu, în vizită la Sofia, pentru a participa la Summitul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est

Premierul Alexandru Munteanu, în vizită la Sofia, pentru a participa la Summitul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est

10.06.2026
UE, gata să deschidă în următoarele zile primul cluster de negocieri cu Moldova și Ucraina

UE, gata să deschidă în următoarele zile primul cluster de negocieri cu Moldova și Ucraina

09.06.2026
VIDEO // Bărbat din Fălești, reținut într-un dosar de trafic de droguri. Substanțe de peste 300.000 de lei, ridicate de polițiști

VIDEO // Bărbat din Fălești, reținut într-un dosar de trafic de droguri. Substanțe de peste 300.000 de lei, ridicate de polițiști

09.06.2026
  • VIDEO // Victimele accidentului de la Edineț, petrecute pe ultimul drum în timp ce făptașul își afla prima sentință. Tânărul revenise din Franța

    VIDEO // Victimele accidentului de la Edineț, petrecute pe ultimul drum în timp ce făptașul își afla prima sentință. Tânărul revenise din Franța

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
  • FOTO // Dimineață tragică în raionul Edineț. Un tânăr de 27 de ani și-a pierdut viața

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
  • VIDEO // Tragedia de la maternitatea din Edineț: Livica a murit înainte de a aduce pe lume al treilea copil. Ce spun rudele

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
  • Pericol de apocalipsă cosmică: Noua „mini-lună” a Pământului ar putea aduce o catastrofă de tip biblic

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
Nordinfo.md

Portalul de știri www.nordinfo.md a fost fondat de Asociația Obștească “VOCEA NORDULUI”, o asociație de media fondată în aprilie 2024, de către un grup de jurnaliști din nordul Republicii Moldova pentru a informa corect şi echidistant cetăţenii. Promovăm jurnalismul de calitate și democraţia.

  • Social
  • Externe
  • Politic
  • Economic
  • Sport
  • REFERENDUM 2024
  • NORDINFO Edineț
  • Rapoarte și lista finanțatorilor

Finanțatori

©2024 NordInfo | All rights reserved.

The best sites to buy Instagram followers in 2024 are easily Smmsav.com and Followersav.com. Betcasinoscript.com is Best sites Buy certified Online Casino Script. buy instagram followers buy instagram followers Online Casino

Doneaza
No Result
View All Result
  • Русский
  • NORDINFO Edinet
  • Click pe ADEVĂR
  • Social
  • Politic
  • Economic
  • Externe
  • Sport
  • Investigatii
  • Emisiuni
  • Interviuri
  • Editoriale

©2024 NordInfo | All rights reserved.

  • facebook
  • instagram
  • youtube
  • tiktok
  • telegram