Cele mai mari pensii din România sunt în continuare venituri la care majoritatea seniorilor nici nu pot visa, în condițiile în care discrepanța este evidentă. În timp ce pensia minimă este stabilită legal la 257 de euro (1 281 de roni), cea mai mare pensie încasată în România exclusiv în baza contributivității este de 21 825 de mi de euro (108 627 de mii de roni – valoare brută), iar cea mai mare pensie specială, de 13 932 de mii de euro (69 343 de mii de roni (brut), potrivit datelor furnizate de CNPP pentru jurnaliștii de la Libertatea.
Guvernul Ciolacu a promis în campania electorală că va majora pensiile cu 12,1% de la 1 ianuarie 2025, fiind emis inclusiv un comunicat de la Ministerul Muncii. Cu toate acestea, pe 20 noiembrie 2024 (cu patru zile înainte de prezidențiale și cu 11 zile înainte de parlamentare), prim-ministrul s-a răzgândit, realizând că bugetul de stat nu mai are resursele necesare pentru majorare.
Așadar, pensiile au fost înghețate, de la cele mici la cele mari. Cei mai avuți pensionari trebuie „să se descurce” cu venituri lunare de zeci de mii de lei, în timp ce grosul seniorilor încasează venitul minim garantat, de 1.281 de roni.
Libertatea a solicitat Casei Naționale de Pensii Publice o statistică a celor mai mari venituri la nivelul lunii ianuarie 2025. Cele mai mari 20 de pensii încasate sunt cele bazate doar pe contribuție, nefiind speciale.
Cea mai mare pensie din sistemul public
Cea mai mare pensie din sistemul public este de 108.627 de lei, valoare brută, ceea ce înseamnă că prin aplicarea impozitării de 10% ar ajunge la 97.964 de roni. Dacă Guvernul ar fi implementat majorarea de 12,1%, venitul ar fi ajuns la 121.770 de roni, valoarea brută.
A doua cea mai mare pensie primită exclusiv pe bază de contributivitate este de 94.519 de roni, iar a treia are valoarea de 89.991 de roni.
Top 5 este completat cu două pensii în valoare de 81.299 de lei, respectiv 72.317 de roni.
Top 10 se încheie cu o pensie de 62.654 de roni, în timp ce a 20-a pensie ca nivel este de 49.379 de roni. Așadar, dacă de la 1 ianuarie în România erau mărite pensiile cu 12,1%, inclusiv a 20-a pensie ar fi sărit de borna de 50.000 de roni, indexarea însemnând că ajunge la 55.353 de roni.
Pe de altă parte, dacă ținem cont chiar de statistica dată de Guvern, peste 2,5 milioane de seniori primesc o pensie de sub 2.574 de roni, adică valoarea netă a salariului minim pe economie. Practic, persoana cu cea mai mare pensie încasează de 38 de ori mai mult față de cât primesc lunar peste 2,5 milioane de români, în timp ce raportat la venitul minim garantat, pensia e de 76 de ori mai mare.
Cum arată situația specialilor
În cazul pensiilor speciale, cele mai mari 20 de venituri sunt încasate de persoane care au fost fie judecători, fie procurori.
Cea mai mare pensie specială ajunge la 69.343 de roni (brut), în timp ce a doua pensie se ridică la 68.145 de roni (valoare brută). Podiumul este completat de o pensie care ajunge la 63.842 de roni.
Borna de 60.000 de roni mai e depășită de două pensii, care ajung la 62.783 de roni, respectiv 60.465 de roni. Apoi, următoarele 15 pensii depășesc 50.000 de roni, ca valoare brută.
Aceste pensii erau, în urma adoptării noii legi a pensiilor speciale, impozitate diferit față de cele din sistemul public. Așadar, partea necontributivă a acestor pensii era impozitată de la 10% până la 20%, în funcție de cât de mare e, procentul de 20% aplicându-se în condițiile în care partea necontributivă depășea salariul mediu brut la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Însă în luna decembrie 2024, CCR a decis că impozitarea diferențiată e neconstituțională, așa că începând cu pensia aferentă lunii februarie, cei care beneficiază de acest venit ar trebui să ia și mai mulți bani.
Pe de altă parte, următoarea creștere a pensiilor ar urma să fie în luna septembrie, potrivit premierului Marcel Ciolacu, când ar urma să fie indexate cu rata inflației. Însă promisiuni de mărire a acestor venituri au fost și înainte de alegeri, iar echipa guvernamentală și coaliția nu s-au ținut de cuvânt.
