Dezinformarea nu se oprește la granițe. Organizații din Republica Moldova, Armenia și Azerbaidjan au analizat împreună cum sunt răspândite informațiile false și ce metode pot fi folosite pentru a le combate. În cadrul unui proiect implementat de Asociația pentru Drepturile Omului Lex XX, participanții au făcut schimb de experiență și au elaborat un raport comun, dar și recomandări pentru instituțiile responsabile.
„Am observat că, deși contextul politic diferă de la o țară la alta, avem tehnici asemănătoare, cum ar fi conturi coordonate, campanii pe telegram și conținut generat de inteligența artificială. De ce am vrut ca răspunsul să fie regional? Pentru că și problema este una regională”, a povestit Daniela Raileanu, coordonatoare de proiect, ADO Lex XXI.
Proiectul a inclus două vizite de studiu în Armenia și Azerbaidjan. Participanții au discutat cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, dar și cu autorități publice locale, pentru a vedea cum este abordată problema dezinformării în fiecare dintre cele trei țări.
„Vreau să zic că ne confruntăm cu probleme similare, dar avem narațiuni specifice regiunilor. În Moldova, foarte multă dezinformare ține de integrarea europeană, criza energetică, narative care sperie populația, iar în Armenia sunt narative ce țin de securitate. În Azerbaidjan sunt încă multe probleme la capitolul libertatea de exprimare și libertatea asociațiilor obștești, a ONG-urilor. Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Black Trust. Este a doua susținere din partea lor. Sperăm să contribuim mai mult la stabilitate, pace și dezvoltarea societății civile în R. Moldova, Azerbaidjan și Armenia”, a menționat Diana Grosu, președinta Asociație pentru Drepturile Omului Lex XXI.
Pentru publicul larg a fost pregătită și o broșură, în care informațiile din raport sunt prezentate într-o formă mai accesibilă.
„Acest raport reprezintă o analiză comparativă a situației la capitolul dezinformare în cele trei țări. Potrivit ultimului studiu realizat în R. Moldova, în anul 2025, 64% dintre moldoveni cred în tot ce apare pe social media, 70% consideră că social media este cea mai importantă sursă de dezinformare, iar 96% cred în toate aceste știri.
Raportul nostru relevă faptul că situația în R. Moldova și Armenia este la fel. Cele mai importante surse de informare sunt Facebook, Telegram, YouTube. În Azerbaidjan, situația este un pic mai dificilă. Aici, practic nu există presă independentă”, a povestit Svetlana Soloviova, autoare a raportului, ADO Lex XXI.
Vizitele au consolidat încrederea și au stabilit contacte directe între organizațiile participante. Totodată, au fost stabilite și viitoare activități comune de formare, cercetare, advocacy și sensibilizare publică.
