ANALIZĂ // Bălțiul nu corespunde statutului de MUNICIPIU. Suntem restanțieri la mai multe capitole. La Edineț și Soroca e altfel

Bălțiul, cel mai mare oraș din nordul Republicii Moldova, nu mai îndeplinește criteriile minime pentru a fi considerat un municipiu. Cel puțin asta relevă Programul național de accelerare a dezvoltării mun. Bălți în calitate de pol de dezvoltare pentru anii 2024-2028, aprobat de Guvern în luna iunie curent. Documentul include acțiuni și proiecte necesare pentru ca municipiul Bălți să devină mai atractiv pentru locuitori, antreprenori și vizitatori. Costurile proiectelor incluse în Program se cifrează la 2,7 miliarde de lei. Pentru că primăria nu dispune de asemenea resurse, unica șansă sunt fondurile europene. Cele mai importante proiecte pentru mun. Bălți sunt:

• construcția unui complex sportiv multifuncțional de importanță națională de tipul „Bălți Arena”;
• regenerarea și modernizarea complexă a cartierelor blocurilor de locuințe multietajate;
• reabilitarea rețelei de apeduct;
• reconstrucția capitală a străzii Kiev ca arteră urbană de legătură și tranzit a cartierelor Slobozia și Dacia;
• crearea premiselor pentru relansarea activității Aeroportului Internațional Bălți-Leadoveni.

DE CE NU CORESPUNDE STATULUI DE MUNICIPIU - Doar 46% din drumurile și străzile din mun. Bălți sunt asfaltate, ceea ce este mult sub nivelul minim de 60% solicitat de legislația în vigoare pentru o localitate urbană pentru a corespunde statutului de municipiu. - Mai mult, peste 80% din drumurile asfaltate din mun. Bălți sunt de calitate nesatisfăcătoare, iar 6 din 11 poduri municipale se află în stare avansată de avariere. În acest sens, pentru a asigura un nivel minim satisfăcător al calității infrastructurii rutiere sunt necesare investiții de aproximativ 1,8 miliarde MDL (reabilitare capitală a 87 km și construcții 33 km drumuri). - Totodată, mobilitatea urbană din mun. Bălți rămâne a fi puternic afectată de starea avariată, cu prăbușiri pe anumite sectoare, a străzii Kiev. Costul realizării acestui proiect depășește 260 mln MDL, nefiind posibil de implementat cu surse proprii ale municipalității. - În prezent, doar 73% din populația mun. Bălți au acces la servicii centralizate de aprovizionare cu apă potabilă, ceea ce este sub nivelul minim de 80% solicitat de legislația în vigoare pentru o localitate urbană pentru a corespunde statutului de municipiu. - Mai mult, sistemul de apeduct se caracterizează printr-un grad avansat de uzură fizică și morală, pierderile în rețea constituind cca 62%. Situația nu este mai bună nici în ceea ce privește acoperirea cu servicii centralizate de canalizare. Doar 70% din locuitorii mun. Bălți sunt conectați la sistemul municipal de evacuare a apelor uzate, în condițiile în care minimul stipulat de lege pentru orașe cu statut de municipiu este de 75%. - Stația de Epurare a Apelor Uzate din mun. Bălți cunoaște un grad avansat de uzură fizică și morală, nedispunând de treapta terțiară de tratare (necesară pentru eliminarea azotului și fosforului), care este solicitată în corespundere cu legislația în vigoare. Pentru construcția unei noi Stații de Epurare a Apelor Uzate sunt necesare investiții de cca 600 mln MDL, iar pentru soluționarea problemelor majore a rețelelor de canalizare – minimum 140 mln MDL. Programul sugerează care sunt cauzele care au dus la stagnarea dezvoltării municipiului, printre care: - implicarea slabă a autorităților administrației publice locale la promovarea oportunităților de dezvoltare a municipiului; - neacordarea unui statut special mun. Bălți, care să-i ofere mai multe oportunități de gestionare a impozitelor, de consolidare a capacităților administrației publice locale etc.; - capacitatea redusă de finanțare de la bugetul municipal pentru modernizarea infrastructurii; - concentrarea investițiilor naționale și străine în zona capitalei, în mod majoritar, în timp ce mun. Bălți suferă de un deficit acut de investiții. LA EDINEȚ E ALTFEL Cifrele sunt altele la Edineț, municipiu care a cunoscut o creștere semnificativă datorită accesării mai multor granturi europene pentru dezvoltarea durabilă. Dacă la Bălți, doar 46% din drumurile și străzile din oraș sunt asfaltate, la Edineț, acest indicator este de  61%. Unul dintre cele mai recente și valoroase proiecte este inițiativa „Edineț – oraș cu perspectivă de viitor”. Bugetul proiectului este de peste 4,3 milioane de euro, dintre care 4,1 milioane de euro este grant din partea Uniunii Europene.

„Domeniile de intervenție au fost transportul public, achiziția mai multor autobuze dotate cu GPS și Wi-Fi, instalarea semafoarelor, iluminat public inteligent, infrastructura în școli și grădinițe, apă și canalizare”, a menționat primarul mun. Edineț, Constantin Cojocaru.         Mai jos vedeți cele mai importante proiecte de dezvoltare implementate în municipiul Edineț.   Un alt municipiu care a cunoscut o dezvoltare dinamică în ultimii ani este Soroca. Lilia Pilipețchi, care se află la cel de-al doilea mandat, a reușit să atragă investiții mari în localitate. Dacă în Bălți, doar 73% din populație are acces la servicii centralizate de aprovizionare cu apă potabilă, ceea ce este sub nivelul minim de 80% solicitat de legislația în vigoare pentru o localitate urbană, pentru a corespunde statutului de municipiu, în Soroca, această cifră este de 89%. Iată cele mai importante proiecte de dezvoltare implementate în mun. Soroca:  

DE UNDE BANI PENTRU DEZVOLTARE

Reiterăm că, costurile proiectelor incluse în Program se cifrează la 2,7 miliarde de lei. Pentru implementarea prezentului Program, din Bugetul de Stat vor fi alocate 738.2 mln MDL. Contribuția APL Bălți va constitui 23.2 mln MDL și se va referi la realizarea acțiunilor pregătitoare. Ulterior, este necesară identificarea suplimentară a 2,090.8 mlrd MDL (aproximativ 100 mln euro) din partea partenerilor de dezvoltare.

„Mingea e în mâinile autorităților publice locale, care, împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord trebuie să pregătească aceste proiecte. La moment nu există studii de fezabilitate, proiecte tehnice, locurile de amplasare. Acest plan, de fapt, explică ce trebuie să facem în următorii ani pentru a atrage resurse financiare, fonduri europene. Sper că primăria, ADR-ul, guvernul, antreprenorii, societatea civilă, vom lucra împreună pentru pregătirea acestor proiecte”, a declarat Andrei Spînu în luna iunie, aflat într-o vizită în Bălți.  

PRIMĂRIA AȘTEAPTĂ RĂSPUNS DE LA ADR NORD

Alexandr Petkov declară că se află la primul mandat, fiind ales primar de Bălți în urma scrutinului din noiembrie 2023, și că performanțele sale nu pot fi comparate cu cele ale primarului de Edineț, de exemplu, care se află deja la al patrulea mandat.

„Orașul se dezvoltă, ați văzut strada Independenței, strada Sportivă, câte dedesupturi am găsit. Am făcut comunicații noi, acum asfaltăm strada Hasdeu, inclusiv montarea unie rețele noi de apeduct. Când vorbim despre proiecte de infrastructură, noi nu vorbim doare despre asfalt sau pavaj, dar și rețele, așa cum am făcut pe strada Vasile Lupu. Să nu spună nimeni că orașul nu se dezvoltă. Noi lucrăm și sper că la anul vom avea o surpriză în legătură cu strada Kiev.”         În timpul unei ședințe de lucru, primarul A. Petkov a cerut administratorului „Glorin Inginering” o estimare finală pentru repararea sistemului de canalizare de pe str. Kiev. Până acum, calculele arată că proiectul ar depăși 260 mln MDL.  „Anul viitor planificǎm să începem reparația str. Kiev. Vom construi totul: canalizare, alimentare cu apă, scurgeri pluviale. În primul rând, mă interesează circulația troleibuzelor și autovehiculelor pe această stradă”, a declarat primarul.   „Noi am depus la ADR trei proiecte. La mijlocul lunii august urmau să ne spună cine este câștigătorul proiectelor depuse. Nu avem încă niciun răspuns. Sun proiecte de infrastructură foarte importante. Am vorbit și cu partenerii externi, în special cu reprezentanții Uniunii Europene, pentru că sunt banii UE, în special”, a adăugat primarul. Jurnaliștii Nordinfo au solicitat o reacție de la reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord pentru a afla care este, totuși, cauza acestei întârzieri. Iată răspunsul primit:

În contextul implementării prevederilor Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, Hotărârii Guvernului nr. 40/2022 cu privire la aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare regională a Republicii Moldova pentru anii 2022-2028 și în temeiul deciziei Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale nr.7/24 din 21.06.2024 a fost lansat apelul competitiv pentru selectarea propunerilor de proiecte de dezvoltare regională, ediția 2024.

Un aspect specific al procesului de depunere, evaluare și selecție a proiectelor în cadrul acestui apel este depunerea on-line de către aplicanți a Notelor Conceptuale în platforma nou creată SI GPDRL accesibilă pe www.mrdp.midr.gov.md  și în proces de testare în cadrul acestui apel, la fel, evaluarea în platformă a Notelor Conceptuale depuse de către membrii evaluatori.

Mun. Bălți în cadrul acestui apel a depus următoarele proiecte:

1. Sporirea atractivității turistice în Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) prin modernizarea zonei Canalului de Canotaj din municipiul Bălți;
2. Modernizarea infrastructurii spațiilor publice și instituțiilor educaționale în zona de revitalizare din municipiul Bălți (etapa II);
3. Îmbunătățirea condițiilor de apă și sanitație în RDN prin reabilitarea și extinderea infrastructurii de alimentare cu apă din municipiul Bălți (direcția Elizaveta, Pîrlița, Răuțel).

Termenul de depunere a Notelor Conceptuale în carul apelul competitiv pentru selectarea propunerilor de proiecte de dezvoltare regională, ediția 2024 a fost prelungit până pe data de 2 iulie 2024 la solicitarea mai multor APL care testau platforma online nou creată de depunere a proiectelor.

Potrivit prevederilor din Ghidul de aplicare la apelul competitiv de selectare a proiectelor de dezvoltare regională, ediția 2024, procesul de organizare a concursului este realizat în mai multe etape. Din motive tehnice ce țin de funcționalitatea platformei nou creată, care reprezintă un sistem-pilot și în procesul de utilizare s-a constatat că sistemul necesită a fi perfecționat, astfel, etapa de depunere a Notelor conceptuale s-a decis a fi prelungită.  Acest fapt nu va influența etapele ulterioare prevăzute în Ghidul de aplicare, și anume, următoarea etapă – Depunerea Cererilor de finanțare, oferindu-le posibilitatea tuturor APL-urilor de a elabora proiectele tehnice mai calitative într-un termen mai confortabil.

Totodată, ADR Nord informează că, la moment, în mun. Bălți nu se implementează proiecte cu finanțare din sursele FNDRL, dat fiind faptul că primăria mun. Bălți nu a aplicat la apelul de proiecte lansat în anul 2022 pe domeniul de dezvoltare urbană, revitalizarea economică și socială a orașelor, proiectele câștigătoare care la moment sunt în proces de implementare la ADR Nord.

„În anul 2023 au fost finalizate 2 proiecte implementate în mun. Bălți și anume: „Modernizarea infrastructurii spațiilor publice și instituțiilor educaționale în zona de revitalizare din municipiul Bălți” și „Reabilitarea, modernizarea și dotarea Muzeului de Istorie și Etnografie  din mun. Bălți”, menționează ADR Nord.

Cât despre Programul național de accelerare a dezvoltării mun. Bălți în calitate de pol de dezvoltare pentru anii 2024-2028 și obținerea rezultatelor planificate, responsabil pentru realizarea acțiunilor este APL Bălți cu suportul ADR Nord. Prima acțiune reprezintă Crearea Unității de implementare a Programului în cadrul Primăriei mun Bălți și trebuia să aibă loc în prima lună de la data aprobării Programului, lucru care nu s-a întâmplat. Potrivit ADR Nord, Primăria mun. Bălți a expediat abia la data de 8 octombrie 2024 Decizia Consiliului Municipal care confirmă realizarea activității de creare a Unității de consolidate de dezvoltare urbană în cadrul Primăriei mun. Bălți. Unitatea de implementare urmează să se convoace și să inițieze elaborarea documentației tehnice și a Cererilor de finanțare pentru aplicare la următoarea etapă a concursului.

În concluzie „cele 3 proiecte depuse de APL Bălți sunt proiecte depuse în cadrul apelului competitiv de selectare a proiectelor de dezvoltare regională și nu de implementarea nemijlocită a Programului național de accelerare a dezvoltării mun. Bălți în calitate de pol de dezvoltare pentru anii 2024-2028.”

Conform celor mai recente date statistice oficiale, numărul populației (cu reședință obișnuită) în mun. Bălți a coborât deja sub 100 de mii, alcătuind în anul 2022, conform datelor BNS, circa 96 de mii de locuitori, ceea ce constituie doar 60% din totalul populației existente în anul 1990. Adică, pe parcursul ultimilor 30 de ani, populația mun. Bălți s-a redus cu circa 40%, ceea ce reflectă una dintre cele mai mari descreșteri demografice urbane în Republica Moldova.