Îngrijorările legate de amestecul rus în alegerile europarlamentare, programate în cursul acestei săptămâni, sunt în creştere în Europa, pe fondul raportării de atacuri cibernetice şi chiar de plăţi către politicieni europeni, scrie Libertatea. Rusia este angajată de mai mulți ani în activităţi ilegale prin campanii de dezinformare şi website-uri de ştiri false, explică Lea Frühwirth, expertă în cadrul Centrului pentru monitorizare, analiză şi strategie (CeMAS), cu sediul la Berlin.
Tactici de dezinformare
Frühwirth avertizează că alegerile europarlamentare, ce au loc de joi până duminică în cele 27 de state ale Uniunii Europene (UE), vor fi ţinta acestui tip de activităţi, având ca exemple tipice discreditarea partidelor şi politicienilor şi răspândirea neîncrederii în legitimitatea procesului electoral.
Propaganda rusă formează un zgomot de fond constant, dar alegerile oferă un prilej pentru exacerbarea atmosferei politice europene polarizate, precizează ea.
Ştirile şi comentariile despre invazia rusă din Ucraina sunt cel mai clar exemplu în această privinţă. Ori East StratCom Task Force, din cadrul serviciului diplomatic al UE, a constatat că dezinformarea legată de Ucraina reprezintă 40% din cazurile existente în baza sa de date.
De exemplu, un videoclip difuzat în luna martie arăta un tanc pe care flutura un steag albastru similar drapelului UE. În videoclip se afirma că tancul respectiv era în Rusia, în apropierea frontierei cu Ucraina. În realitate, drapelul era al Legiunii Libertate Rusiei, o unitate formată din ruşi care luptă de partea ucrainenilor.
Sursele unor înregistrări video de acest tip nu pot fi aflate întotdeauna. Analiştii East StratCom Task Force consideră că aceste campanii de dezinformare despre război vizează subminarea sprijinului UE pentru Ucraina.
Atacuri cibernetice în mai multe țări europene
Interferenţa rusă depăşeşte însă dezinformarea, Kremlinul fiind acuzat totodată că se află în spatele unor atacuri cibernetice asupra unor baze de date esenţiale. În opinia Leei Frühwirth, obiectivul acestor acţiuni ar putea include „capturarea de date sau subminarea infrastructurii şi comunicaţiilor esenţiale”.
Luna trecută, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a indicat autorii: „Hackeri ai statului rus au atacat Germania în spaţiul cibernetic”.
Berlinul atribuie atacurile grupării de hackeri APT28, cunoscută și ca „Fancy Bear” și asociată serviciului secret militar rus GRU.
Potrivit unor surse UE, au fost comise atacuri cibernetice contra unor instituţii publice din mai multe state membre, printre care Polonia, Lituania, Slovacia şi Suedia.
Voice of Europe, rețea de destabilizare
Un alt caz cunoscut este cel al platformei online Voice of Europe, interzisă în Uniunea Europeană din cauza răspândirii propagandei pro-ruse şi unor suspiciuni de plăţi către anumiți europarlamentari, în special de extremă dreapta.
Platforma a realizat recent interviuri cu politicieni din partidul „Alternativa pentru Germania” (AfD), dintre care unul a fost acuzat de un cotidian ceh că ar fi primit bani din Rusia. Politicianul în cauză, Petr Bystron, a dezminţit acuzaţiile.
La finalul lunii mai, blocul comunitar a sancţionat Voice of Europe pentru o „campanie internaţională, sistematică, de manipulare a media şi de distorsionare a realităţii pentru a destabiliza Ucraina, UE şi statele sale membre”.
