Zeci de percheziții în primării, la o companie privată, bani ridicați de mascați, milioane de lei publici și europeni alocați pentru investiții care ar fi trebuit să aducă apă potabilă în mai multe localități din nordul țării, sunt acum subiectul unui dosar penal. Administratorul firmei de construcție, care se află în arest, se declară nevinovat, oamenii legii continuă ancheta, iar mii de locuitori își păstrează speranța că vor trăi mai bine.
23 februarie 2026. Procurorii din Bălți, împreună cu ofițerii CNA, au desfășurat zeci de percheziții în mai multe primării din țară, dar și la sediul unui agent economic, implicat în proiecte finanțate prin Programul Național „Satul European”, ediția II. Descinderile au avut loc într-un dosar ce vizează o presupusă delapidare de proporții în realizarea unor proiecte de infrastructură, finanțate din fonduri naționale și externe.
Unul dintre proiectele verificate ține de construcția apeductului magistral Parcani-Redi-Cereșnovăț, raionul Soroca. Pentru o comunitate în care multe fântâni au secat în ultimii ani, proiectul era considerat esențial și trebuia să rezolve o problemă veche a localității – lipsa apei potabile la robinet.
„Timp de vreo doi ani, oamenii nu au apă în fântâni, duc lipsă. Pentru noi a fost o bucurie foarte mare că am reușit să pregătim proiectul, să participăm la licitație în cadrul Programului „Satul European 2024”, ediția a doua. Am lucrat la acest proiect doi ani de zile pentru a întocmi proiectul tehnic. Fiind o primărie cu un buget strict limitat, doi ani de zile am acumulat de pe un articol pe altul ca să adun suma necesară pentru a perfecta proiectul tehnic”, a declarat Larisa Gîncu, primărița s. Redi-Cereșnovăţ, r. Soroca.
Astfel, primăria a organizat o procedură de achiziție publică pentru selectarea companiei care urma să execute lucrările. Licitația a fost câștigată de SC Foremcons SRL, fiind semnat un contract în valoare de 8,8 milioane de lei. Proiectul prevedea construcția a aproximativ 13 kilometri de rețele exterioare de distribuție a apei, realizarea a 2,3 kilometri de rețele de aducțiune, instalarea a două turnuri de apă și montarea unei stații de dezinfectare.
„Proiectul este la etapa de finalizare. Practic toate lucrările sunt finalizate. Nu este semnat actul de recepție finală a proiectului și compania dată nu a fost achitată pentru ultimele lucrări care au fost efectuate. Banii nu sunt alocați nici de la ONDRL pe contul primăriei satului”, a spus Larisa Gîncu, primărița s. Redi-Cereșnovăţ, r. Soroca.
Un fragment din discuțiile făcute publice de Centrul Național Anticorupție indică faptul că între persoanele implicate în proiect ar fi existat discuții privind semnarea unei plăți de aproximativ 5 milioane de lei pentru lucrările executate. Potrivit înregistrării, documentele ar fi fost semnate fără obiecții.
Vocea 1: – Adevărat, tot normal. Da cred că b*** nu știam ce sumă va fi, că noi am vrut să dăm mai, mai înainte b*** la plată, da am mai făcut niște lucrări.
Vocea 2: – Nu, nu, acum 5 milioane am semnat.
Vocea 1: – Da.
Vocea 2: – Și el, după ce am discutat cu dânsul, a semnat, n-a făcut probleme.
Jurnaliștii NordInfo au aflat că, până acum, agentul economic ar fi încasat deja peste 5,5 milioane de lei pentru o parte din lucrări, conform mai multor procese-verbale de recepție. Plățile au fost efectuate după verificările în teren realizate de specialiștii implicați în implementarea proiectului.
„Din start nici nu am cunoscut că este vreun responsabil de la Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală care verifică lucrările. Nu știu dacă verifică cantitatea lucrărilor. La prima vizită am fost și eu prezentă, am mers pe toate drumurile, am verificat unde s-a pus pietrișul. Am văzut că domnul a verificat și toate fântânile care au fost construite, am mers la turnul de apă, tot s-a verificat. După aceea li s-a aprobat solicitarea de plată și au fost achitați. A fost dirigintele de șantier, responsabilul tehnic, eu ca primar și reprezentantul de la ONDRL”, a adăugat Larisa Gîncu, primărița s. Redi-Cereșnovăţ, r. Soroca.
Totuși, în timpul implementării proiectului au apărut și primele nemulțumiri. Deși agentul economic avea angajamentul să reabiliteze calitativ porțiunile de drum afectate în urma lucrărilor de construcție a apeductului, locuitorii din satul Redi-Cereșnovăț susțin că lucrările au fost realizate de mântuială, unele drumuri devenind impracticabile.
„Locuitor al s. Redi-Cereșnovăț: – Au pus acest asfalt toamna. Cred că undeva prin noiembrie, nu țin minte precis, dar anul trecut a fost. Nu au făcut calitativ. Așa cum vedeți aici, așa s-a făcut prin sat. Bătaie de joc. Acesta nu-i lucru. Aici sunt câțiva centimetri de asfalt pus.
Reporter: – Dar putem să numim asta asfalt? – Dar acesta nu-i asfalt. E un fel de rășină cu piatră. Eu vă spun că aici nu-i asfalt. Vedeți dumneavoastră și singur! Aici o să se mai meargă oleacă și se va fărâma totul. O amăgit lumea pe un capăt”.
„Nu s-au pus la toate drumurile pietriș, nu s-a pus…noi ne înglodăm, e glod tare. Nici un drum nu s-a făcut ca să fie reperat de la început până la urmă. Numai cât porțiunile acestea s-au pus (țevile – n.r.), în alte părți nu”, a adăugat o femeie, locuitoare a s. Redi-Cereșnovăț, raionul Soroca.
Și primărița satului recunoaște că lucrările au fost executate necalitativ, motiv pentru care actul de recepție finală nu a fost semnat încă, iar ultima tranșă, de peste 3 milioane de lei, nu a ajuns în contul agentului economic.
„Suntem la o porțiune de drum de reabilitare a drumului în urma lucrărilor efectuate la construcția rețelelor interioare de apeduct. Vedem că lucrările au fost efectuate necalitativ. Primăria nu va semna actul final de recepție până nu vor fi înlăturate toate neregulile”, a declarat Larisa Gîncu, primărița s. Redi-Cereșnovăţ, r. Soroca.
Din aceeași înregistrare audio reiese că asfaltul ar fi fost turnat doar în jumătate din cantitatea prevăzută. Am întrebat primărița satului ce părere are despre această situație.
„Reacția mea a fost negativă și a fost foarte neplăcut să aud această informație și nu m-am așteptat ca oamenii responsabili de un proiect care este finanțat din surse externe să procedeze în acest mod. Asta e ceva ieșit din comun. Am activat 40 de ani în administrația publică locală și îmi pare rău să termin mandatul cu așa o imagine pentru primărie și localitatea noastră. De calitatea lucrărilor efectuate în cadrul proiectului, părerea mea este că ambii: și dirigentele de șantier, și responsabilul tehnic, aveau responsabilități referitor la calitatea și cum se execută lucrările”, a menționat Larisa Gîncu, primărița s. Redi-Cereșnovăţ, r. Soroca.
Așa cum responsabilul tehnic al proiectului a fost reținut și plasat în arest pentru 30 de zile, am discutat cu dirigentele de șantier. Acesta afirmă că refacerea drumurilor era prevăzută doar pe porțiunile unde asfaltul a fost decopertat pentru montarea rețelelor, nu pe întreaga suprafață a străzilor afectate.
„Alexandru Negruța, diriginte de șantier: – Proiectul încă nu a fost recepționat. Recepția nu s-a făcut pentru obiectul dat. S-au executat careva lucrări inițiale, primul strat de asfaltare, în urma săpăturilor pentru rețelele de apă. Urmează să mai fie restabilite careva șanțuri unde au avut loc deteriorări, undeva trebuie să mai pună al doilea strat.
Reporter: – Reabilitarea drumurilor trebuia să fie realizată doar pe porțiunea unde au fost instalate rețelele sau era prevăzută refacerea integrală a drumurilor afectate?
Alexandru Negruța, diriginte de șantier: – Nu. Strict acolo unde a fost demolat asfaltul”.
În ceea ce privește înregistrarea audio în care se vorbește despre o cantitate mai mică de asfalt folosită, dirigintele de șantier spune că ar putea fi vorba despre o eroare de raportare.
„Eu văd asta ca o greșeală tehnică din partea persoanei care a declarat către, cred că manager de proiect, director, nu știu cui i se raporta, cine cu cine vorbea, numai că nu i-a raportat că primul strat a fost deja efectuat și urmează să fie al doilea strat pus”, a spus Alexandru Negruța, diriginte de șantier.
Cazul de la Redi-Cereșnovăț nu este însă singular. În aceeași anchetă, procurorii și ofițerii anticorupție investighează și alte proiecte de infrastructură finanțate prin programul Satul European. Jurnaliștii NordInfo au aflat că printre acestea se numără și proiectul de alimentare cu apă din comuna Iabloana, raionul Glodeni, unde investițiile depășesc opt milioane de lei și include construcția unui castel de apă, a unei stații de clorinare și 8,2 kilometri de rețea centrală.
„Au făcut percheziții la mine acasă. Au făcut percheziții și în automobilele mele, dar și în primărie. Deci, au căutat bani și acte de recepție a lucrărilor la terminarea și finalul acestora, la obiectul care este încă în lucru. Din 8,1 milioane de lei noi avem realizate 6,4 milioane finanțate până la Anul-Nou”, a povestit Aureliu Bodean, primar al com. Iabloana, r. Glodeni.
Primarul localității este bănuit de includerea fictivă în actele de executare a unor lucrări care, de fapt, nu ar fi fost efectuate, documentele respective urmând să fie prezentate spre achitare către Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală.
„Au căutat bani. Au căutat, în afara actelor de recepție, acte care ar confirma că noi am dat bani, dar lucrul nu s-a făcut. Mie îmi venea a râde. Întrebau: „Asfaltul nu l-ați pus, dar banii i-ați plătit?”. Păi, ați venit la jumătate la șase dimineața la mine acasă și îmi spuneți că sunteți în căutarea banilor și a documentelor ce țin de asfaltul pentru care nu a fost executată lucrarea de betonare cu beton asfaltic”, a adăugat Aureliu Bodean, primar al com. Iabloana, r. Glodeni.
Bodean neagă acuzațiile și explică că proiectul nu este finalizat, iar unele lucrări au fost modificate prin acorduri adiționale semnate cu finanțatorul. Acesta susține că, de fapt, ar fi optimizat lucrările, economisind bani și evitând distrugerea drumurilor existente.
„Noi aveam acord adițional semnat cu ONDRL, avem acte de excludere și includere, modificare de lucrări, din suma totală a contractului – 12 %. S-au exclus lucrările de asfaltare și s-a inclus încă 1,4 km de țeavă, rețea centrală. Țeavă stă aici, afară. Eu încercam să le explic faptul dat, dar ei nu prea înțelegeau pentru că nu sunt constructori. Conform cererii de finanțare, avem alocați bani pentru 8,2 kilometri de țeavă. Am reușit să organizăm săpăturile astfel încât să deviem ușor traseul, acolo unde a fost posibil, pentru a evita intervențiile pe asfaltul drumului existent. În loc să decopertăm carosabilul și apoi să-l refacem, am deviat traseul cu unu–doi metri pe anumite porțiuni și am montat țeava fără a distruge drumul. În acest mod am economisit bani și, din aceleași fonduri, vom realiza încă aproximativ 1,5 kilometri de apeduct”, menționează Aureliu Bodean, primar al com. Iabloana, r. Glodeni.
Lucrările din cadrul proiectului de alimentare cu apă au fost scoase la licitație deschisă, la care au participat cinci agenți economici. Contractul a fost adjudecat de Foremcons SRL, deși, potrivit sistemului electronic al achizițiilor publice M-Tender, compania nu a prezentat cea mai mică ofertă de preț. Diferența dintre oferta desemnată câștigătoare și cea mai mică ofertă depusă în cadrul procedurii este de peste 1,7 milioane de lei. Întrebat ce a stat la baza selectării companiei Foremcons SRL, primarul a declarat că:
„Am insistat împreună cu colegii din grupul de lucru să punem accent pe calitatea țevii. În proiect era inclus – țeavă cu triplu strat. Toți care au treabă cu apeductul cunosc că este o țeavă nouă, apărută pe piață acum câțiva ani, care ar trebui să se comporte mai bine în timp decât o țeavă cu dublu strat sau simplă. Respectiv, am insistat să fie agentul economic care poate confirma că aduce țeavă cu triplu strat și are certificat de conformitate și de calitate. Primul agent economic care propunea cel mai bun preț, care a confirmat că poate să aducă această țeavă a fost FOREMCONS”, a precizat Aureliu Bodean, primar al com. Iabloana, r. Glodeni.
Bodean afirmă că este demotivat să mai implementeze proiecte în aceste condiții și susține că justiția trebuie să-și facă treaba.
„Nu schimbă nimic statutul de bănuit care mi-a fost înaintat. Evident că dacă nu mi-l înaintau, nici percheziții nu făceau, ei trebuiau să facă acest lucru. Ei fac ceea ce trebuie să facă. Vedem ce va fi mai departe. Eu nu mai doresc să mai aplic și să mai implementez proiecte în așa condiții. Motivație zero”, a concluzionat Aureliu Bodean, primar al com. Iabloana, r. Glodeni.
Tot în nordul țării, ofițerii Centrul Național Anticorupție și procurorii au verificat și proiectul de construcție a unui sistem de alimentare cu apă în comuna Izvoare, raionul Sîngerei. Aici, compania Foremcons SRL a fost singurul agent economic care a participat la licitație, obținând, în cele din urmă, un contract în valoare de peste șase milioane de lei, urmând să termine lucrările la finele anului 2025.
„S-a început să tragă apa, dar nu este dus la bun sfârșit. Așteptăm, suntem în așteptare. Sunt oameni care într-adevăr n-au apă acasă și iau de la noi, din mahala, de acolo, chiar la fântână. Vin cu căldările și își fac rezervă de apă, ca să aibă acasă apă”.
„S-a lucrat o lună de zile normal, intensiv, era și tehnică și toată lumea gândea că deja în iulie vom avea apă. Pe o perioadă o început să întrerupă (lucrările – n.r.), tehnica repartizată, așa am înțeles, prin alte localități, era unul-doi lucrători, ba dispăreau pe o săptămână. Din câte am înțeles, ei erau implicați în alte proiecte”.
Primărița comunei Izvoare, Fedora Eșanu a declarat că lucrările au fost realizate în proporție de aproximativ 70 la sută, contractul fiind prelungit până în vara anului curent. Aceasta a confirmat că oamenii legii i-au solicitat mai multe documente ce vizează implementarea proiectului.
„Când s-a luat prima…primele lucrări, în jur de 30 % pe care le-am făcut, au fost și de la ONDRL, au controlat, noi am ieșit în teritoriu. Dar și așa, când se fac lucrări, responsabilul tehnic de fiecare dată vine și monitorizează cum se fac, ies și eu de multe ori în teritoriu. N-am avut ceva neclarități în toate. Ne pare rău că n-am reușit să finalizăm proiectul în anul 2025”, a declarat Fedora Eșanu, primărița com. Izvoare, r. Sîngerei.
Am încercat să obținem informații de la Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, instituție responsabilă de administrarea fondurilor alocate proiectelor și de monitorizarea lucrărilor, privind câte contracte de achiziții publice au fost atribuite companiei Foremcons SRL în perioada 2024–2028, în cadrul Programului „Satul European” (ediția II), din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală. De asemenea, am solicitat date privind câte dintre aceste proiecte au trecut deja prin recepția la terminarea lucrărilor sau recepția finală și dacă, în cadrul procedurilor de recepție, au fost consemnate obiecții sau neconformități tehnice.
Răspunsul instituției a fost că:
„Materialele urmăririi penale nu pot fi făcute publice decât cu autorizația persoanei care efectuează urmărirea penală și numai în măsura în care aceasta consideră că este posibil, cu respectarea prezumției de nevinovăție și fără a fi afectate interesele altor persoane sau desfășurarea urmăririi penale, în condițiile legii”.
Totuși, jurnaliștii NordInfo au aflat că în dosarul penal de delapidare a fondurilor pentru infrastructură, oamenii legii au descins cu percheziții în următoarele localități:
- Bilicenii Noi – raionul Sîngerei;
- Codreanca – raionul Strășeni; localitate în care primarul are statut de bănuit în dosarul penal;
- Zaim – raionul Căușeni;
- Varnița – raionul Anenii Noi;
- Șestaci – raionul Șoldănești;
- Vinogradovca – raionul Taraclia.
Potrivit informațiilor publice, în toate aceste localități sunt implementate proiecte de infrastructură executate de agentul economic Foremcons SRL. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea a salutat acțiunile ofițerilor anticorupție și a declarat că programele finanțate din bani publici nu trebuie să devină un teren de „vânătoare” pentru interese private.
„Din perspectiva mea, programele de infrastructură sunt mai mult decât linii de buget, sunt contracte morale cu oamenii. Este un angajament ferm că statul nu își bate joc de siguranța lor, iar corupția care lovește aceste programe nu este „șmecherie”, ci este furt direct din banii publici. […] Programele ministerului vor avea continuitate doar acolo unde există integritate, profesionalism și respect pentru lege. Nu există jumătăți de măsură în infrastructură. Am zero toleranță la corupție, iar orice suspiciune va fi urmată de acțiune”, a scris Vladimir Bolea, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
La 25 februarie, mai mulți angajați ai agentului economic Foremcons SRL, dar și administratorul companiei, Dumitru Axenti, au primit câte 30 de zile de arest în dosarul privind delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură. Administratorul firmei se declară însă nevinovat.
„Reporter: – Vă recunoașteți vina?
Dumitru Axenti, administrator SC Foremcons SRL: – Nu, nu.
Reporter: – Pe cine ați încercat să mituiți?
Dumitru Axenti, administrator SC Foremcons SRL: – Pe nimeni.
Reporter: – De ce ați irosit banii europeni?”
Redacția NordInfo.md oferă dreptul la replică tuturor celor vizați în ancheta jurnalistică. Precizăm că acțiunile de urmărire penală în dosar continuă, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.
Comments 2