INVESTIGAȚIE // Cine poluează iazul Moldovenesc din Edineț: ani de deversări, avarii și amenzi

De ani de zile, iazul Moldovenesc din Edineț se află în centrul unei probleme de mediu pe care autoritățile nu au reușit să o rezolve. Ape uzate provenite din gospodării neconectate la canalizare, avarii repetate ale sistemului public și deversări recunoscute chiar de operatorul municipal au transformat lacul într-un loc al poluării. Cine poartă responsabilitatea și ce soluții au autoritățile pentru o problemă care durează de decenii, aflați în investigația Nordinfo.md.

IAZUL „OTRĂVIT” DIN EDINEȚ

Situat la marginea orașului, iazul Moldovenesc se află în prezent în gestiunea Primăriei municipiului Edineț. Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, până în anii ’90 acesta era administrat de SA „Victoria” și era utilizat pentru creșterea puietului de pește. Primarul municipiului Edineț, Constantin Cojocaru, aflat la al cincilea mandat, susține însă că iazul ar fi fost utilizat încă din perioada sovietică drept bazin de acumulare pentru situații excepționale ale sistemului de canalizare al localității .

„Acest lac, inițial, nu a fost destinat pentru pescuit, nu a fost destinat ca oamenii să se odihnească acolo. Încă din perioada sovietică acest lac a fost destinat drept un lac de acumulare a tot ce se arunca în canalizarea orașului. Așa era în acele timpuri, atunci când apăreau anumite inconveniențe, cum ar fi: penele de curent, anumite anomalii naturale sau atunci când se înfunda canalizarea. În sistemul acelor ani erau prevăzute astfel de lacuri artificiale care să acumuleze deșeuri de acest tip. Între timp, lumea a avansat, iar orașul a început să se extindă, oamenii construindu-și case practic pe malurile acestui lac. Totuși, acesta nici până în prezent nu este folosit cu scopul de recreere”, a declarat Constantin Cojocaru, primarul mun. Edineț.

CU APĂ LA ROBINET, DAR FĂRĂ CANALIZARE

Edilul recunoaște că infrastructura de canalizare nu a ținut pasul cu dezvoltarea urbană. Astăzi, pe malul iazului Moldovenesc și în zona adiacentă locuiesc zeci de familii care nu au acces la sistemul public de canalizare.

„Noi recunoaștem că problema persistă. Vreau ca oamenii să înțeleagă că nu noi am oferit acele terenuri pentru construcția caselor din zona iazului. Acest lucru s-a întâmplat acum 20-30 de ani. Așa erau timpurile atunci. Totodată, aș vrea să menționez că, de fiecare dată când am ocazia, le spun reprezentanților Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale că proiectele de alimentare cu apă trebuie să fie implementate în paralel cu cele de canalizare. Este un aspect care trebuie luat în considerare atunci când, prin anumite programe naționale, se finanțează construcția rețelelor de apă, dar nu și componenta de canalizare. În asemenea situații, oamenii nu au unde evacua apele uzate. În consecință, fie sunt poluate fântânile, pentru că fiecare își amenajează o groapă de canalizare, fie sunt afectate alte componente ale mediului înconjurător”, a menționat primarul mun. Edineț. Faptul că gospodăriile din apropierea iazului nu sunt conectate la sistemul public de canalizare este confirmat și de Întreprinderea Municipală „Apă-Canal Edineț”. Potrivit directorului instituției, Ruslan Levcenco, în municipiul Edineț gradul de conectare la rețeaua centralizată de canalizare rămâne semnificativ mai mic decât cel de conectare la rețeaua de apă. Cu alte cuvinte, mulți locuitori beneficiază de apă la robinet, însă nu au o soluție funcțională pentru evacuarea apelor uzate.

„Potrivit datelor din Studiul de Fundamentare, o analiză a fondului locativ existent în municipiul Edineț și în localitățile din componența acestuia, acoperirea cu servicii publice de alimentare cu apă în oraș este de 98%. Ce ține de canalizare, acoperirea cu servicii de canalizare erau de circa 52 %, cel puțin în anul 2021. Între timp, numărul cetățenilor care sunt conectați la rețeaua centralizată de canalizare s-a mărit, dar oricum rămâne unul modest. După cum vedem și pe hartă, pe malul iazului Moldovenesc trăiesc mai multe familii care nu au sistem de canalizare. Ei nu au cu noi contracte de evacuare, iar apa menajeră cred că o trimit în iazul Moldovenesc. Sunt companii din sectorul privat care au mașini de asenizare și care prestează servicii, dar oamenii cu noi nu au contracte directe de agest gen”, spune Ruslan Levcenco, directorul Î. M. „Apă-Canal Edineț”.

ȘAPTE AMENZI ÎN TREI ANI ȘI O PROBLEMĂ CARE NU DISPARE

Aceeași problemă este confirmată și de Inspectoratul pentru Protecția Mediului Edineț. Instituția susține că, deși o bună parte dintre locuitori și-au construit haznale impermeabile și contractează servicii de evacuare a apelor uzate, există și persoane care aleg alte metode pentru a scăpa de apele menajere.

„Ne aflăm pe strada Pescarilor, în vecinătatea iazului Moldovenesc. Gospodăriile din această zonă nu sunt conectate la rețeaua centralizată de canalizare. Din păcate, această problemă persistă de mulți ani. Pentru a ieși din situație, oamenii și-au construit haznale pentru acumularea apelor uzate. O hazna trebuie să fie, în primul rând, impermeabilă, iar proprietarul este obligat să contracteze periodic servicii autorizate pentru evacuarea și transportul apelor uzate către stațiile de epurare. În lipsa unei astfel de construcții, există riscul ca apa utilizată în gospodărie să ajungă în sol sau direct în bazinul acvatic, ceea ce are un impact negativ asupra mediului. Nu putem spune că toți locuitorii sunt exemplari, ar fi o minciună, dar țin să precizez că există însă și oameni responsabili care și-au amenajat astfel de sisteme și respectă regulile. Totuși, nu excludem faptul că au existat cazuri în care unele persoane au recurs la deversarea apelor uzate în iazul Moldovenesc, numărul acestora fiind mai redus comparativ cu anii precedenți. Astfel, în perioada 2023–2025, au fost aplicate sancțiuni pentru șapte persoane care locuiesc în vecinătatea iazului Moldovenesc. Acest lucru demonstrează că încercăm să combatem fenomenul și să descurajăm astfel de practici”, a declarat Andrian Rotaru, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului Edineț. Întrebat dacă cele șapte sancțiuni reflectă amploarea reală a fenomenului, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului Edineț afirmă că identificarea unor astfel de încălcări este dificilă și presupune un proces complex de verificare și documentare. Potrivit acestuia, deversările au loc pe proprietăți private, iar accesul inspectorilor este limitat de prevederile legale. În plus, eventualele conducte utilizate pentru evacuarea apelor uzate sunt, de regulă, ascunse în subteran și devin aproape imposibil de identificat fără verificări amănunțite.

„Urmează, împreună cu reprezentanții primăriei și celor de la Apă-Canal să efectuăm o nouă monitorizare în această zonă ca să vedem cum stau lucrurile acum, să-i disciplinăm pe acești oameni. E greu de descoperit aceste ilegalități, cel puțin vizual, deoarece albia iazului Moldovenesc este acoperită cu vegetație acvatică și se află în imediata vecinătate a gospodăriilor. Totodată, vorbim despre proprietăți private, iar accesul într-o gospodărie este limitat. Dacă și există țevi ascunse în pământ care evacuează direct în albia bazinului acvatic, care e acoperită de stufăriș și mâl, este foarte greu să depistezi acest lucru, mai ales atunci când nu ai acces în gospodăria omului. O soluție ar fi decolmatarea albiei, care ar oferi și un respiro bazinului acvatic. De asemenea, dacă am avea drone în dotare, ne-ar fi mult mai ușor să monitorizăm zona. Acest lucru ne-ar permite să observăm situația de la înălțime și să obținem imagini care ar putea servi drept probă în cazul identificării unor asemenea încălcări”, explică Andrian Rotaru, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului Edineț.

CÂND POLUATORUL ESTE CHIAR OPERATORUL DE APĂ

Problema iazului Moldovenesc nu se rezumă însă doar la unele gospodării din zonă. În timpul documentării acestui subiect, am constatat că însăși întreprinderea municipală responsabilă de captarea, filtrarea și distribuirea apei, precum și de gestionarea serviciilor de canalizare din municipiul Edineț, a deversat în repetate rânduri ape uzate în râulețul Bogda, care își varsă apele ulterior în iazul Moldovenesc. Cel mai recent caz a avut loc în toamna anului 2025. „Cu părere de rău, observăm că o mare parte a albiei iazului Moldovenesc este acoperită de vegetație acvatică, iar în unele locuri pot fi observate urme vizibile ale unei atitudini mai puțin grijulii a cetățenilor față de mediul înconjurător, în special față de resursele acvatice. În toamna anului 2025 a avut loc un accident la stația centrală de pompare a apelor uzate, gestionată de Apă-Canal Edineț. Ca urmare, au fost deversate 210 metri cubi de apă uzate în râulețul Bogda, care alimentează iazul Moldovenesc. Atunci a fost o situație de avarie, care a durat câteva ore. Când vorbim despre poluarea unui bazin acvatic cu apă uzată, respectiv apă netratată, vorbim despre un lucru grav, deoarece sunt afectate atât flora și fauna acvatică, cât și apele de suprafață. Acest lucru influențează nu doar mediul, ci și sănătatea oamenilor. La fața locului s-au deplasat reprezentanții Laboratorului de Referință din cadrul Agenției de Mediu pentru prelevarea probelor de apă. Potrivit Raportului de încercări, au fost depistate depășiri la următorii parametri: materii în suspensii, consumul biochimic de oxigen, consumul chimic de oxigen, azot de amoniu. Ulterior a fost calculat și prejudiciul cauzat mediului Astfel, întreprinderea a fost sancționată cu 40 de mii de lei, amenda fiind achitată ulterior. Totodată, a fost calculat prejudiciul cauzat mediului în valoare de 681 901 lei. Țin să menționez că de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului Edineț este depusă o cerere de chemare în judecată privind recuperarea prejudiciului cauzat mediului de către Apă-Canal Edineț”, a declarat Andrian Rotaru, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului Edineț.

PEȘTI MORȚI ȘI APE UZATE. CRIZA DIN VARA ANULUI 2023

Un alt incident care a marcat comunitatea s-a produs în vara anului 2023, după furtuna puternică care a afectat nordul țării și a lăsat fără energie electrică mai multe localități, inclusiv municipiul Edineț. În lipsa alimentării cu energie, stația centrală de pompare de pe strada Repin a orașului nu a mai putut funcționa, iar apele uzate au fost deversate din nou în iazul Moldovenesc. Consecințele au fost vizibile aproape imediat: o cantitate semnificativă de pește a murit, iar mirosul puternic de putrefacție s-a răspândit în zonă, stârnind nemulțumirea locuitorilor și îngrijorări privind impactul asupra mediului. „În vara anului 2023 a fost o situație foarte gravă. Au fost afectate puternic fauna și flora, iar o cantitate semnificativă de pește a murit. Le-am aplicat o amendă de 40 000 lei, iar prejudiciul cauzat mediului a fost calculat la peste 100 000 de  lei. Și în anul 2020 a fost un incident similar. Prin urmare, nu este prima dată când cei de la Apă-Canal Edineț se fac vinovați de astfel de revărsări de ape uzate. Drept vorbind, toate aceste încălcări au loc din cauza tehnicii învechite și a stării precare a infrastructurii. Stația centrală de pompare se află practic într-o stare avariată și necesită investiții semnificative pentru a fi reabilitată. Înțelegem că nici întreprinderea, nici autoritatea publică locală nu dispun de astfel de resurse financiare, însă este important să nu uităm că natura reprezintă viitorul generațiilor următoare. Nu pot fi găsite justificări pentru astfel de situații”, precizează Andrian Rotaru, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului Edineț.

INFRASTRUCTURA SOVIETICĂ A AJUNS LA LIMITĂ

Directorul Apă-Canal Edineț recunoaște existența acestor incidente și pune problema pe seama infrastructurii învechite, moștenite în perioada sovietică. Mai exact, este vorba despre stația centrală de pompare a apelor uzate, construită în urmă cu aproximativ jumătate de secol și care funcționează în prezent la limita capacităților. „Suntem în interiorul stației de pompare centrale. Aici nemijlocit intră apa uzată și prin intermediul aparatajului această se pompează mai departe. Aici e groapa de primire, dar angajații manual evacuează deșeurile mari care se scurg sau care pompele nu le vor putea pompa. Stația aceasta de pompare a fost construită în jurul anilor 1974-1975. Este veche și necesită reparație capitală. S-au întreprins careva lucrări în jurul anilor 2015, dar e insuficient. La momentul actual stația această este într-o stare deplorabilă, dar noi o menținem cu toate forțele. Dacă n-ar fi, ne-am fi înecat. Da, e veche și sovietică, dar facem totul ca să o întreținem. Dar, sincer vorbind, suntem la limită. Din motivul că stația a fost construită în anii 74’ și rețeaua sub presiune tot aproximativ atunci a fost făcută, în toamna anului 2025 s-a produs o avarie, o scurgere, iar sub presiune, apele uzate erau să se reverse în toată această zonă a orașului. Am fost nevoit să oprim stația și volumul cel de apă care era în rețeaua sub presiune să-l scurgem undeva, ca să putem interveni, să o reparăm. Așadar, am revărsat apa uzată în iaz. Vorbim de fecale, apa folosită de cetățeni, etc. Recunoaștem că s-a revărsat apa uzată, dar a fost nevoie să înlăturăm problema. Ulterior, stația și-a reluat activitatea”, povestește Ruslan Levcenco, directorul Întreprinderii Municipale „Apă-Canal Edineț”. Mai mult, directorul întreprinderii admite că instituția nu a informat imediat autoritățile de mediu despre incident, deși era obligat să o facă. „După lege noi suntem obligați să informăm Agenția de Mediu/Inspectoratul pentru Protecția Mediu despre astfel de incidente, dar n-am făcut-o. De ce? Pentru că era sâmbătă, accidentul s-a produs pe neașteptate și ne-am dorit să remediem situația rapid. Cred că ne-a scăpat acest lucru. Asta e. Am fost sancționați, legea e lege, trebuie să o respectăm”, a adăugat Ruslan Levcenco, directorul Întreprinderii Municipale „Apă-Canal Edineț”.

ZECI DE MILIOANE DE LEI PENTRU SOLUȚIONAREA PARȚIALĂ A PROBLEMEI

Deși explicațiile diferă de la o instituție la alta, concluzia rămâne aceeași: ani la rând, nici autoritățile locale, nici operatorul de apă și canalizare și nici instituțiile de control nu au reușit să elimine cauzele care stau la baza poluării iazului Moldovenesc. Acum, administrația locală susține că soluția se află într-un proiect de modernizare și extindere a sistemului de canalizare, în special în zonele care nu beneficiază în prezent de acest serviciu. „În cadrul Programului Operațional Regional Nord, am pregătit un proiect care vizează modernizarea și extinderea sistemului de canalizare în orașele Edineț și Cupcini. În cele din urmă, acesta a fost inclus în Documentul Unic de Program pentru anii 2025–2027. Am depus cererea de finanțare, iar proiectul a fost acceptat. Un aspect important pe care vreau să-l menționez este că, până la elaborarea proiectului tehnic pentru extinderea și modernizarea sistemului de canalizare, orașul dispunea de o rețea veche care acoperea aproximativ 45% din localitate, în special zona centrală. În anul 2014, am elaborat un proiect tehnic care prevedea extinderea sistemului de canalizare la nivelul întregului oraș. Acesta a fost structurat în două componente. Prima componentă a vizat extinderea rețelei de canalizare cu 4,5 kilometri în perimetrul străzilor Mihai Eminescu, Șoseaua Bucovina și Alexandru Hâjdeu, precum și construcția unei stații de pompare a apelor uzate. Aceste lucrări au fost deja realizate la sfârșitul anului 2024. Cea de-a doua componentă vizează partea de sud a orașului, unde predomină sectorul de case individuale. Pentru această etapă am depus un proiect în valoare de peste 67 de milioane de lei și așteptăm identificarea surselor de finanțare. Sper ca, într-un an sau doi, și acest proiect să rămână istorie”, a spus Constantin Cojocaru, primarul mun. Edineț. „Proiectul prevede construcția a două stații de pompare a apelor uzate, care vor transporta apele reziduale către stația centrală de pompare, ce urmează, la rândul său, să fie modernizată. Vom beneficia de motor, dar și un generator nou la stația centrală de pompare, și chiar dacă se va deconecta energia electrică, stația va rămâne funcțională, iar cazuri precum cele din 2023 nu se vor repeta. Totodată, în cadrul proiectul, în Edineț urmează să fie construite 21 802 metri de rețele gravitaționale de canalizare, iar alți 670 de metri de rețele de canalizare sub presiune vor fi reabilitați. De asemenea, în orașul Cupcini este prevăzută construcția a 7 820 de metri de rețele de canalizare. Ne punem mari speranțe în acest proiect”, continuă Ruslan Levcenco, directorul Întreprinderii Municipale „Apă-Canal Edineț”. Deși autoritățile vorbesc despre modernizarea sistemului de canalizare la nivelul întregului municipiu, locuitorii din zona cea mai sensibilă din punct de vedere ecologic rămân, cel puțin deocamdată, fără o soluție concretă.

„Din păcate, trebuie să recunoaștem că problema locuitorilor de pe strada Pescarilor, din imediata apropiere a iazului Moldovenesc, nu va putea fi soluționată integral și într-un termen scurt. Zona respectivă nu este inclusă în proiectul actual de extindere a rețelei de canalizare, iar configurația reliefului face extrem de dificilă construirea unui sistem gravitațional clasic. Cu toate acestea, rămânem optimiști. În prezent, ne aflăm în locul unde este planificată construcția unei noi stații de pompare. Aceasta va prelua apele uzate din această parte a orașului și le va transporta către rețeaua existentă, respectiv către stația centrală de pompare. Realizarea acestei investiții ne-ar permite, într-o etapă ulterioară, să dezvoltăm un proiect separat pentru zona străzii Pescarilor și a gospodăriilor amplasate în vecinătatea iazului Moldovenesc. Practic, ar putea fi construită o stație de pompare locală care să colecteze apele uzate din această zonă și să le transporte către noua stație, iar de acolo către stația centrală de pompare. În final, toate apele uzate ar ajunge la stația de epurare pentru tratare, fără a mai exista riscul deversării lor în mediul înconjurător”, a precizat Ruslan Levcenco, directorul Întreprinderii Municipale „Apă-Canal Edineț”.

OAMENII SPERĂ ȘI AȘTEAPTĂ

Am discutat cu mai mulți locuitori ai străzii Pescarilor, aflată în imediata apropiere a iazului Moldovenesc. Aceștia spun că lipsa accesului la rețeaua publică de canalizare le creează dificultăți de ani de zile. Deși admit că există și cazuri de deversări ilegale, oamenii intervievați afirmă că utilizează haznale și fose de acumulare pentru colectarea apelor uzate, în încercarea de a respecta normele de mediu și prevederile legale. „Noi așteptăm ziua în care vom fi conectați la sistemul centralizat de canalizare. Asta este situația. Acum 14 ani am construit această hazna, sau cum i se mai spune. Este din piatră și are un volum de aproximativ trei metri cubi. Nu așteptăm niciodată să se umple până sus, ci apelăm la niște specialiști care vin periodic, o golesc și transportă deja conținutul acesteia către stația de epurare, dacă nu greșesc”, ne-a povestit Andrei, un locuitor al orașului Edineț. „E greu, dar, dacă să fiu sincer, ne-am obișnuit deja cu situația asta. Avem o groapă, o hazna construită din piatră. O dată la două-trei luni vine o autospecială și evacuează apele uzate. Am făcut totul așa cum trebuie, gospodărește. Cum altfel?”, a conchis Raisa Morcov, locuitoare a orașului Edineț. Poluarea iazului Moldovenesc din Edineț nu poate fi atribuită unei singure surse. De ani de zile, lipsa accesului la sistemul public de canalizare pentru gospodăriile din zonă, deversările ilegale ale unor locuitori, avariile repetate ale infrastructurii gestionate de Apă-Canal Edineț și întârzierea investițiilor necesare au contribuit, împreună, la degradarea bazinului acvatic. În timp ce Inspectoratul pentru Protecția Mediului Edineț a aplicat amenzi și a constatat prejudicii de sute de mii de lei, problema continuă să persiste. Primăria municipiului Edineț recunoaște că rețeaua de canalizare nu acoperă toate zonele locuite, iar operatorul municipal admite că infrastructura aflată în exploatare a ajuns la limita capacităților și că, în ultimii ani, au avut loc deversări de ape uzate care au afectat mediul. Deși autoritățile promit că proiectele aflate în pregătire vor reduce riscul unor noi incidente, până la implementarea acestora iazul Moldovenesc rămâne vulnerabil. După ani de avertismente, sancțiuni și promisiuni, principala întrebare rămâne fără răspuns: cât timp va mai fi nevoie pentru ca problema, cunoscută de toate instituțiile implicate, să fie rezolvată definitiv?